Revista revistelor. Din sumar

Numărul 7 al revistei Orizont ne-a reținut atenția printr-o sumedenie de rubrici și de texte. Astfel, Cornel Ungureanu ne propune „un itinerar basarabean“ care îi cuprinde pe Gib Mihăescu, Vladimir Beșleagă și Dumitru Crudu. Fototeca Orizont ne aduce aminte că au trecut douăzeci de ani de când s-a stins din viață Mircea Nedelciu. Cristian Pătrășconiu o intervievează pe Rodica Culcer și împreună fac un bilanț interesant al celor treizeci de ani de presă românească postcomunistă. Sub titlul „Marea dramă a dezgustului“, Vasile Popovici scrie incisiv despre romanul recent tradus la noi Serotonină de Michel Houllebecq, iar Alexandru Ruja comentează ediția scoasă sub egida Academiei Române, Ion Minulescu, Opere, Versuri. Alte comentarii critice la apariții editoriale recente sunt semnate de Alexandru Budac, Alexandru Oravițan, Grațiela Benga și Marian Odangiu. Cristina Chevereșan, „câștigătoare a unui grant Erasmus pentru o mobilitate de predare“ în Brazilia, descrie agreabil experiența sa de călătorie în Belo Horizonte, iar provensalul Ioan T. Morar ne împărtășește cum a primit și a citit în La Ciotat o carte de memorii, Caietele Herminei, în care a descoperit nostalgic lumea de acasă, „a satului din pusta Aradului“. În rubrica sa, Ciprian Vălcan rememorează soarta unui călău englez, Richard Brandon, cel care, în ziua de 30 ianuarie 1649, l-a decapitat (dintr-o singură lovitură!) pe regele Carol I. Ioana Pârvulescu este autoarea unui eseu intitulat „Intelectualii și Caragiale“, Vladimir Tismăneanu scrie despre „amintirea unei lumi ucise“, Mădălin Bunoiu comentează cartea lui Max Tegmark, Viața 3.0. Omul în epoca inteligenței artificiale, iar Pia Brînzeu își continuă jurnalul de familie cu o scenă petrecută în ziua de 24 octombrie 1932. Călin-Andrei Mihăilescu ne spune „povestea d-lui Ionescu“ și, desigur, sunt de remarcat versurile lunare ale lui Eugen Suciu. Orizont, o revistă vie, care se citește cu plăcere și cu folos.