Eseul lui Nikolai Berdiaev intitulat Despre vrednicia creștinismului și nevrednicia creștinilor dezvoltă valențele etico-morale ale aceluiași declin al creștinătății pe care Chantal Delsol îl prezintă în volumul Sfârșitul creștinătății cu accent pe hora politică în care a intrat biserica creștină de la împăratul Constantin încoace. Textul lui Delsol identifică sursa slăbirii creștinismului în clătinarea „soclului …
O carte poate fi un fericit loc de întâlnire înainte ca ea să ajungă la cititori. E și cazul eseului (să admitem acest cuvânt cuprinzător ca descriind ceea ce pare dificil de inclus într-o formulă) „Scrisul, ce idee!“ al Florencei Noiville, în care are loc o continuă și neconvențională întâlnire cu Milan Kundera autoarea se …
Arta lui Turgheniev este, înainte de toate, muzica melancoliei. Literatura sa propune o dialectică atentă la jocul anilor care trec, deschisă spre negocierea unui raport echilibrat între tradiţie şi modernitate. Dacă se poate vorbi de un „cehovianism“ al lui Turgheniev, aceasta este de legat de subtilitatea privirii ce reconstruieşte mişcările sentimentelor, refuzând tezele moralizatoare. Celor …
Acolo e totul. Începutul. Sîmburele prețios care închide în el esențele. De acolo, săgeata în flăcări, trecerea înaripatei tinereți. Străbătea lumi într-o clipire și se consuma din propria vîlvătaie. O vezi acum privind în urmă. Atunci nu o vedeai. Îi vezi consistența și arderea, retrăiești amintirea ei obstinată, a cîtor reușite și dureri. Așa, rememorînd-o …
Fereastra Stai în grădina lui Chopin la Żelazowa Wola fereastra deschisă perdeaua de voal respiră larg din casă „îl auzi cântând la pian“ pe el, așa cum era, întocmai. Ascultă doar ascultă – și peste coame de milenii va ajunge până la tine tânguirea lui Ghilgameș la moartea lui Enkidu… Acum ai auzit glasul găurilor …
Se manifestă astăzi, dar acest fapt s-a întâmplat mereu în istorie, un conflict (justificat) între omul cultural, conservator în sensul perenității valorilor, și cel acaparat (considerabil, chiar în totalitate) de mirajul progresului tehnic. Lucru care nu ar fi chiar periculos, dacă dezvoltarea foarte rapidă a științei nu ar produce o abruptă mutație, omorând omul cultural, …
La Editura Muzeul Literaturii Române a apărut recent volumul al patrulea din seria Studii, eseuri, articole purtând semnătura regretatului profesor Dumitru Micu (1928-2018). Lucrarea se intitulează Jurnal târziu de lectură și a fost îngrijită de Alexandru Dumitriu. Impozantul op continuă preocupările din cărțile anterioare ale colecției de autor: Microsinteze și micromonografii (2015), Efigii, portrete și …
Romanul Rețeaua subterană, semnat de Savu Popa, este o distopie în cel mai curat sens al termenului, unde anormalitatea ia sub control realitatea, confuzionînd-o. Acțiunea se petrece, în prima fază, într-o bibliotecă, un fel de labirint distopic, în care lumea reală, reprezentată de cititorii onești, se contaminează de ficțiunile din cărți, printr-un ciudat transfer de …
După splendidul volum de colinde apărut la finele anului trecut (Colinde și daruri de veghe, Editura Spandugino, 2023), în care împărtășea cititorilor săi, prin versuri de diafană spiritualitate, bucuria Nașterii Domnului, Monica Pillat ne încântă din nou cu o minunată antologie de poeme, în marea lor majoritate inedite, dedicate de data aceasta Învierii (O candelă …
Să presupunem că nu știm ce înseamnă cuvintele diplomat și diplomație, dar că putem repera totuși la nevoie, din literatură, grație memoriei, anumite contexte relevante care să ne permită să circumscriem semnificația termenilor de mai sus. De pildă, Mihai Eminescu, atunci când îl evocă pe Alecu Donici în Epigonii, se întreabă nostalgic: „Unde-i boul lui …
Comoara Pe Argeș lângă luncă, un deal se’nalță-n chipul Urciorului de-argilă al vechilor olari Și pomenește zeii uitați de țară, cari I-au plămădit făptura și lutul și nisipul. Pe rotunjimea formei, din vale până’n cer, Se suie împletindu-și lumina ce adie, Frunți verzi de nuci și trupuri de arămită vie Cu frunza zugrăvită ca pe …
Răsfoirea unui obscur și efemer periodic, „România viitoare“, apărut la Sibiu între 15 decembrie 1944 și 30 aprilie 1949, „o tribună prin care poporul muncitor de pretutindeni“ era „chemat să-și spună cuvântul“ în anii tulburi premergători sovietizării țării, a dus la o descoperire neașteptată, constând în aspecte necunoscute din activitatea publicistică și de teren a …