Etajul 8 din 90
Poetului infatigabil, inefabil Ovidiu GENARU
I. De multe ori m-am visat
la Casa memorială
,,George Vasiliu – Bacovia“,
în livadă autumnală metaf(t)izică
II. Odinioară
am fost un pătrat pe tabla de șah
într-o partidă amicală
Bacovia – Genaru
III. Caii săreau gardul
Casei Scriitorilor de la Neptun. Nărăvași,
pregătiți să fie botezați
de Sfânta Parascheva în Iași
IV. Pionii traversau desculți
urbea Bacău,
pe alei cu acces oblic
spre capitala României de Est
– urnă de vot, Chișinău
V. Turele/ turnurile și nebunii
păreau a se clătina cu martirii postbelici
– împreună cu aga –
în oglinda defunctului canal
Dunăre – Marea,
Neagră.
Orologiile băteau toba în Praga –
devorau ora
în AGORA
VI. Regina
exersa filosofia eleată –
legănată
de indicibila „Corabia beată“,
în Golful Balcic,
unde se sinucide, spre seară
păstruga,
în lumină
adusă din izvoare, de la Azuga
VII. Est-timp, Regele ostrogot
exulta, visător, în Capela Sixtină
VIII. FINIȘ?
Prin gaura cheii etajului 8
al nonaGENARULUI factor,
ne privește, melancolică,
mașina de scris marca AGHATA
Îngerul terapeut,
gimnast de 10 noiembrie,
șoptește bibirește:
– Nu concluzionați!
Partida de șah nu este gata!
Pe acoperiș,
ploaia încă murmură
fragmente inedite din Mahabharata!
Data: 10. X. 2024