Aforisme de Vasile Ghica

Surâsuri migdalate

Dacă nu ne refacem echilibrul psihic,
România va deveni un ospiciu de șapte stele.
*
Când iubești,viscolul devine simfonie.
*
De pe unele frunți și muștele pleacă
dezamăgite.
*
Marii creatori de artă nu s-au întâlnit cu odihna,
decât pe cruce.
*
Cele mai mari datorii le am față de pozele
mele din copilărie.
*
Să nu ne pierdem capul!
Poate ne mai trebuie.
*
Marea artă este și rugă.
Cartea debutantului merge spre librării,
precum Natașa Rostova la primul ei dans.
*
Și proștii, și nebunii vor să schimbe lumea.
Și reușesc. Când unii, când alții.
*
Dumnezeu a dat toată cota de talent criticilor
literari. Iar ei le-o repartizează scriitorilor.
*
Unii poeți de astăzi ar trebui să scrie versuri
mai bune. Că mai proaste nu au cum.
*
Sunt cărți pe care le citești parcă ai mânca
pește. Mai mult scuipi.
*
În artă, dacă nu mănânci jar la timp, rămâi
definitiv răpciugă.
*
Dacă salarizarea s-ar face după coeficientul
de inteligență(IQ), unii dintre politicieni ar
trebui să mai aducă bani de acasă.
*
Arta nu poate face rotunde capetele pe care
moașa le-a lăsat pătrate.
ll Vasile Ghica