Întunericul care arde. L-am cunoscut bine. Arde înăbușit și nu se termină niciodată. Suflete al meu, tu știi că ies dis-de-dimineață din acest exercițiu de oaste domnească culcat. Viu, viu și la orizontală. Deprind însă repede. Acum însă am un abur în gură, un norișor roz, sînge de înger hemofil așa cum sînt mai toți …
nașterea noastră pe un anume meleag nu e deloc întâmplătoare – homeopatic mistuiți în mine toți cei ce s-au dus cu discreția prin care o floare își răspândește mireasma să dai însă-n vileag lucrurile, nu ajunge. tot ce se înfățișează ochiului în lume se trece. doar ochiul deschis dinlăuntru, trezind azi au nevoie de victime, …
În dimineața zilei de 22 septembrie 2015 lumina pătrunse parcă mai devreme în camera mea de la ultimul etaj al vilei din Hyde Park. O nouă zi în campusul Universității din Chicago. Eram, cu neabătută constanță, cel mai matinal cititor al Special Collections Research Center, secția bibliotecii unde se păstrează arhivele lui Eliade și Culianu. …
dacă ți-aș acoperi destinul cu o pătură murdară de cicatrice ai mai putea iubi? sau pur și simplu parșivitatea mea de dandy citeț abia scăpat din eșarfe te-a obligat să cazi într-o prăpastie de nedumerire unde ai devenit piciorul rupt al femeii pe care au pariat toți bărbații cu inocențele lor sfâșiat în hohote de …
marile secrete în timp ce eu învăț câte ceva despre lucrul în sine femei perfecte vând plasturi pentru inimă în supermarketurile din Rai și tot citind eu cărțile ce se vor scrie (în timp ce luna s-a oprit în cartier și zboară la punct fix încercând să mă spioneze: cine știe ce va mai descoperi …
în ultimii ani Biserica Ortodoxă Română (BOR) a căutat să clarifice o parte din acele situații controversate prin care a trecut în veacul XX. Chiar dacă acesta este un proces în plină desfășurare, „fotografia“ actuală este alta decât cea de acum 10, ba chiar 5 ani. Faptul că anul 2017 a fost dedicat de conducerea …
Dar nu pune întrebări corzile vocii îi sunt atinse de vibrațiile unui diapazon cu toate notele stinse. Învârte-O, Meștere, în jurul axului ei și fă-o să vadă ce nu se vede. Fă-o să audă ce nu se aude, ce nu se știe decât într-o altă episcopie cu ierarhul plecat din chilie: cum plânge fiul său …
Povară Merg tot mai greu Creierul meu se revoltă victimă sigură a neputinței doctorul meu nu știe un leac potrivit îmi tot spune să mă împac așa cum se poate cu nedoritul meu Parkinson o speranță deșartă până la ușă drumul e o povară ce știți voi Speranța Încerc să adorm vegheată de buna mea …
Fără tine… Clipele bat rar, tot mai rar. Șoaptele noastre au gust de formol; Fără tine, aș putea să dispar; Va rămâne o rană pe scaunul gol. Viața, îmi spui, e o călătorie ciudată, Cu un tren fără roți, fără șine, Din care poți coborî o singură dată, Să iei o cană de apă din …
ne îmbrăcam în arbori de vapori, ca să putem prinde razele somnambule, care se strecoară sub piele ca niște furnicături. frunze înaripate ne creșteau în palme, iarba ne acoperea trupul nepurtat îndeajuns. flori de maci veșteji erau ochii noștri, care scormoneau și mai adînc, în întunecimile ultime. sîngele izvora în cascade din toți porii încleștărilor. …
parcă știuse ceva casa lui Ghinea atunci când zisese de cimitir. Câteva morminte, ce nu ratau niciodată ocazia de a afla ce se mai întâmplă prin împrejurimi, plănuiau în secret să plece și ele. Doar că mormintele nu pot avea prea multe secrete unele față de altele, așa că știa întregul cimitir ce pun la …
Poemul Faust e ca un pântec populat de neîncetate zămisliri. Cete de embrioni care-și caută maturizarea și elemente care vor să se fecundeze unele pe altele se zbat neîntrerupt în lumea faustică. Nimic nu e luat de-a gata în această carte, totul se naște și evoluează, de la Diavol până la bancnote sau Zei. Astfel, Wagner îi …