18 august 2014 Martin Maiden, englez foarte englez, profesor la Oxford, știe româna mai bine decât mulți români. Specialitatea lui sunt limbile romanice. Romanist celebru, invitat la cele mai importante congrese de romanistică din lume, și membru al Academiei Engleze, este de o modestie cuceritoare. Când i s-a decernat titlul de doctor honoris causa al …

25 aprilie 2015 În această zi de primăvară, cu grădina plină de „verde crud, verde crud, vis de-albastru și azur“, am fost invadat cu tandrețe de ziariști. Ziariști cunoscuți ca independenți și aflați pe lista neagră a autorităților, pentru curajul cu care denunțau reziduurile de comunism din politica românească. Le-am și promis că dacă se …

16 mai 2010 În fiecare an, când înfloresc vișinii, mă simt vinovat, mi se pare că nu merit atâta frumusețe. O ființă degradată și impură ca mine primește în dar o uimitoare, neverosimilă revărsare de alb imaculat. Ce surpriză! În 16 mai 2010 a venit să mă viziteze, odată cu prietenii mei, și celebra soprană …

12.11.2014 În această zi am primit în dar un sequoia. Nu este vorba de Californian Redwood (Sequoia Sempervirens), folosit în mod curent în scop ornamental, și nici de Dawn Redwood (Metasequoia), cunoscut doar sub formă fosilă până în 1941, când exemplare verzi ale lui au fost descoperite în China, ci de Giant Sequoia (Sequoiadendron Giganteum), …

5.11.2011 În jurul orei 13 au început să vină oaspeții, unul după altul. Erau îndrumați spre foișorul din capătul grădinii, unde se grupau după afinități. Cineva care i-ar fi privit în treacăt ar fi putut crede, o clipă, că asistă la o ședință de guvern. Erau prezenți Daniel Funeriu, ministrul Educației, împreună cu consilierul său, …

29.01.2011 Este cel mai original cadou pe care l-am primit vreodată: un balaur cu trei perechi de ochelari! N-a descins dintr-o poveste, ci a fost confecționat de câțiva studenți de la Scenografie din hârtie de ziar, rigidizată cu un adeziv și vopsită. L-am văzut prima oară instalat la intrarea în Biblioteca Națională a României. Trecătorii …

6.11.2010 În dimineața acelei zile am fredonat de unul singur, în baie începutul unui cunoscut cântec „Astăzi e ziua ta,/ Zi frumoasă ca tine“, făcând unele schimbări: „Astăzi e ziua mea,/ Zi urâtă ca mine“. Iată însă că în scurtă vreme, pe neașteptate, a ieșit soarele, scăldând grădina într-o lumină prietenoasă, și, spre prânz, mi-au …

În centrul Cașvanei (un sat mare din nordul Moldovei, de unde era originar Luca Pițu și unde am lucrat și eu șase luni ca profesor stagiar, situație în care se afla și Domnița), era în 1970 un noroi arhaic, frământat necontenit, cu un clefăit specific, de picioare, copite și roți de căruță. În locul acela …

În 1982, când l-am întâlnit pentru prima dată, într-o redacție de la Casa Scânteii (acum, Casa Presei Libere), Radu Anton Roman mi s-a părut cel mai frumos bărbat din câți văzusem vreodată. Era un fel de Alain Delon mai puțin efeminat. Cu ochii lui albaștri, de om inteligent-visător, cu un corp puternic, dar zvelt și …

Am văzut într-un film o scenă cutremurătoare: un bărbat puternic dintr-un lagăr este aruncat de gardieni într-o groapă adâncă și împușcat cu arme automate. Bărbatul refuză să moară și face noi și noi încercări să iasă la suprafață. Are ceva eroic și deznădăjduit în încercările lui lipsite de orice șansă. Până la urmă, bineînțeles, după …

Nu mi-au plăcut niciodată articolele de critică literară ale lui Laurențiu Ulici. Ideea că la fiecare zece ani apare o nouă generație de scriitori și că în cadrul fiecărei generații există trei promoții mi s-a părut puerilă, un fel de aritmetică literară fără legătură cu realitatea. Criticul nu avea de altfel priză la textul literar, …