După 30 de ani

Continuitate și tranziție: între așteptări și rezultate

Interesul academic pentru analizele comparate cu privire la tranziție dă rezultate dintre cele mai spectaculoase în studii făcute așa cum se cuvine; un asemenea interes, se subînțelege, oferă și o binevenită înțelegere, nuanțată și pe mai multe paliere, cu privire la democrație. Din perspectiva binomului „comunism/ postcomunism”, volumul publicat de Cătălin Augustin Stoica – România …

Alexandru Gussi: „Democrația frustrată din România”

Cristian Pătrășconiu: Cît de originală e sau cît de originală a fost democrația noastră care a început, cum ne identifica Ion Iliescu, primul președinte al României de după căderea comunismului, prin a fi destul de originală? Sau, ca să pun în alte cuvinte: ce note specifice are democrația românească a ultimelor trei decenii? Alexandru Gussi: …

Democrația românească de la distanță

Există mai mulți autori străini – unii istorici, alții publiciști de vârf, unii activând în mediile academice, alți aparținând instituțional unor think-thank­-uri – care au scris, aplicat, despre ultimele decenii ale istoriei României. Unghiurile de vedere pe care ni le oferă aceștia – unele care includ și „beneficiul distanței“ – sunt importante și merită să …

Trei decenii de constituționalism în România postcomunistă: o modernizare ratată

România este marcată, în traiectoria ei de după 1989, de un paradox: ea experimentează nu doar cea mai violentă dintre tranzițiile la democrația liberală, (lunile de barbarie dintre ianuarie și iunie 1990), dar este și prima dintre națiunile postcomuniste care adoptă o constituție. Ceea ce surprinde, în cazul României, este viteza cu care alegerile parlamentare …

Democrația în manualele din România. Câteva considerații

Cum au învățat elevii români din manuale despre democrație în ultimele trei decenii? Cum vor învăța? Este îndeobște cunoscut că înainte de 1989, regimul comunist din România a folosit manualele, în special cele de istorie, dar nu numai, ca vectori de propagandă și de diseminare a ideologiei oficiale. În paginile acestora, toate epocile istorice, dar …

Dar dacă ar fi fost altfel?

CUVINTE-CHEIE: democrație, libertate, istorie contrafactuală, tranziție, Uniunea Europeană, umor, mineriade, comunism, NATO, 30 de ani 30 de ani chiar înseamnă mult. Spre exemplu: o generație – sau chiar mai mult decât o generație (în funcție de cine face evaluarea: sociologul, istoricul literar, politologul). Sau, din alt unghi de vedere, 30 ar putea fi ceva destul …

România 1989-2019: o selecție

Istoria mare, cu precădere, se va regăsi în „telegramele” de mai jos care marchează momente importante ce au legătură cu România în ultimele trei decenii. 1990: În 20 mai, în Duminica Orbului, Ion Iliescu este ales președinte al României. În iunie, manifestațiile din Piața Universității sunt reprimate violent cu ajutorul minerilor și în beneficiul puterii …

Istoria contrafactuală: riscuri și beneficii

Când este posibilă speculația post-factică (contrafactuală) și de ce survine ca interogație în contextul discursului istoric? Care sunt motivele ce permit (și) o asemenea interpretare, lipsită de fundamente științifice, supusă strict speculației și interpretării, însă nu ocolită de o logică (firește tot una care se articulează după aceleași principii și mecanisme ca cea clasică, dar …

Cu Lazăr Vlăsceanu despre Ultimele trei decenii în România: axa răului și, mai ales, axa binelui

Cristian Pătrășconiu: De ce e bine să nu ocolim trilema lui Dani Rodrick, domnule Lazăr Vlăsceanu? Cum ne privește pe noi această trilemă, cum „citește“ aceasta România? Lazăr Vlăsceanu: Există acum foarte multe analize care sunt provocate de marile transformări ale epocii. Sigur că modificările cele mai radicale se produc în tehnologie – tehnologia informației …

Dacă am fi avut o piață a ideilor

Formula „piața ideilor“ a fost folosită cu insistență în spațiul public românesc de către domnul Horia-Roman Patapievici. Ediția a doua a volumului Despre idei și blocaje (care este însoțită de un cuvânt înainte anume scris pentru această nouă ediție) chiar se intitulează De ce nu avem o piață a ideilor. În textul de mai jos …