Eu trăiesc ascultând de dictare O mână din cer ține stiloul. Penița de aur caligrafic se mișcă pe marea coală albă. Îmi scrie viața, mi-o trasează precis. Eu trăiesc ascultând de dictare. Nu fac decât ceea ce de mult e hotărât pentru mine. Fac întocmai. Mă mir de tot ce mi se întâmplă: mă prăbușesc …

Pe neașteptate Aștept să cadă ca o bombă din cer inspirația i-am răspuns unei femei care-mi cerea să-i scriu o poezie în tinerețea nerăbdătoare – am așteptat degeaba amîndoi – Rimbaud credea că trebuie să o provoci ca și cum ai așeza frumusețea pe genunchi și ai scuipa-o – zic unii că-ți vine scriind și …

Topmodelele Se strâng splendidele topmodele vorbesc între ele în șoaptă surâd calin își agită brațele de mumii tinere necontenit își fac complimente se prefac că nu-și observă una alteia înrobitoarea frumusețe și ploaia se scurge pe pielea lor de-o strălucire impermeabilă pe părul lor de plastic pe buzele lor decupate de pe coperta revistei Hustler …

O seară liniştită, la Iaşi Stau cu Ioan Es la o vodcă pe o terasă lîngă Biserica Barnovski din Iași, altfel nu ar putea rezista la o lectură prelungită într-o sală mică a Muzeului Regina Maria, în apropiere se simte parfumul vechi al Otiliei și fumul de pipă al soldatului Topîrceanu, scos pe nări de …

O dronă alcătuită din vrăbii Am crezut cît am putut și-am cerut să mă văd din afara corpului ca dintr-o dronă alcătuită din vrăbii ridicîndu-se tot mai sus: iată-mă bărbat trecut bine de tinerețe cu spinarea arcuită ca de boală cu genunchii sîngerînd în toate templele care nu vor mai fi devenind tot mai mic …

Fiul cel mic al împăratului Pe urmele unei colinde din Transcarpatia Îl duc pe fiul cel mic al împăratului, acela care-n basme e învingător. Chiar pe el îl duc, căci dincolo de poveste cel mic este dus mereu primul, casa cea mică e luată de inundații. Cel mic este trimis înainte, căci are trupul încă …

Prin toate locurile, cu tălpile arse, am trecut prin orașe ce nu mi-au ținut minte numele, am trecut rîuri și m-am simțit sărac, n-am cunoscut pe nimeni și am privit duhul rătăcirilor în gură, am dus cu mine urlete mute, ce era de salvat s-a salvat fără mine, am cunoscut zădărnicii și cenuși, am văzut …

Seara am lăsat apa să curgă la baie M-am vârât în pat şi-am ascultat apa cum curge la baie. Niciodată nu m-am gândit că apa din ţevi poate să curgă încontinuu ca fluviile. Noaptea întreagă am ascultat apa cum curge la baie. Adormeam şi iar mă trezeam, realitate sau vis, apa curgea la baie. Simţeam …

Cândva, altădată, demult… Calendarul vieții deschis la pagina albă pe care doar vântul mai scrie pentru mâine mesaje. Cuvinte șterse, uitate; cin’ să-nțeleagă palimpsestele zilelor duse? Strălucitoare stă însă lumina, pline sunt toate de adierile inimii; toate pe înțelesul neînțeles vorbesc tăcerii care te-ngăduie lumii și de tine însuți te apără. Toate cu tine sunt …

Anul Nou Mi-a ieșit primul poem din anul acesta. Ca un tratat mult așteptat de pace. Morții trebuie obligatoriu îngropați în patria lor temporară. Despre ea vom ține subtile alocuțiuni ce fac mai agreabile părțile. Viața asta e un balansoar ispititor încă de cînd te naști. La bătrînețe trosnesc toate oasele. Inima însă întinerește pervers. …

Poemul de platină Daimonul meu alintat, capricios, cum o femeie ce se știe frumoasă, nu vine, nu vine, nu vine… Gurile de cobalt căscate nu pot mușca duhul pe care de un timp îl pândesc. Și frunze de aur, și frunze de purpură, și soarele tot mai roșu, tot mai negru curg odată cu învolburate …

hartă fizică (sau poem geografic) „Trăiască România dodoloață“ Lucian Blaga   Să duci din Vișeul de Sus în jos o linie dreaptă, ca o rază de soare. Să duci din Bârlad spre Arad o altă linie dreaptă ca o rază de soare. Să duci din Corabia spre Vișeul de sus o linie dreaptă ca o …