[să urci Himalaya] să urci Himalaya, să vâslești dincolo de strâmtori cu plozii în brațe prin viscol și ploi, mii de ani așteptându-ți bărbatul acasă ca să pui pâinea aburindă pe masă, picioarele să i le speli, să te culci noaptea lângă el să-i încălzești trupul, dorința.. să zbori ca o pasăre nemaivăzută cu aripi …

umbrele după-amiezii Umbrele după amiezii încep să se lungească departe soarele a explodat în roșu cuvîntul pe care îl doreai precis s-a însoțit cu bezele și acum în aer se dezarticulează fiecare are propria părere despre ceea ce i se păruse un cuvînt minte cu același cuvînt se rostește adevărul totul e comentariu îndîrjit ca …

Copy paste Múdromu I plemenítomu, I cistítomu amintirea e o pedeapsă ori o târzie răsplată? Ea ține precum chingile minții o roată ce se învârte printre răgălii leșuri și mănunchiuri de cânepă abia retezată? Solitar ești și aștepți – printre drept închinați și nedrepți – otova ori pe sărite cazna celor cu păcate neispășite. Te …

Noul întuneric Toate lucrurile se refac într-un nou întuneric Mă obligă să mă uit la ce îmi arată el La ce arată el văzului meu Care nu mai răspândește ce vrea mintea mea Nu mai vedem pecețile Și se întâmplă o mare catastrofă Dacă pecetea se mișcă Sau nu se mai potrivește Eroarea devine lege …

locul gol „démocratie, c’est l’avènement du pouvoir comme lieu vide“ Claude Lefort – Le temps présent Firește că numai un pumn în gură din partea Marii Puteri Autoritare ne mai lipsea și așa democrația e fiica melancoliei din noi cei care nu prea știm cum s-o apărăm în zdrențele ei majestuoase deși patetic o venerăm …

Poveste fără final Toată noaptea a fost povestită de cel care n-a văzut cu adevărat cum arată o noapte de la apus pînă la răsărit, vorbele lui se rostogoleau peste tăcerile celor care dormeau și visau o noapte în care cineva povestea despre ceea ce nu văzuse încă dar urma să se întîmple, cînd m-am …

O elegie – lui Rilke Sunt zile cînd porţi ochelarii în spatele ochilor iar lumea e un puhoi de rouă în dimineţile cînd trandafirii sunt asasinii poeţilor acele zile trec repede și devin veșnice ca uitarea iar tu privești prin lacrimi picătura de sânge în petalele trandafirului dintr-o vază de cristal în care n-a mai …

work in progress „Să facem om după chipul și asemănarea Noastră…“ – Geneza …și s-au pornit. Doamne, nu vreau să fiu mare, ci neisprăvit. S-au pus să lucreze și să nu mai termine și lucrează și azi la mine dintr-o imaginație inepuizabilă, cu forțe și idei aidoma, imposibil de stăvilit. Totul este lucru continuu reînceput, …

Etajul 8 din 90 Poetului infatigabil, inefabil Ovidiu GENARU I. De multe ori m-am visat la Casa memorială ,,George Vasiliu – Bacovia“, în livadă autumnală metaf(t)izică II. Odinioară am fost un pătrat pe tabla de șah într-o partidă amicală Bacovia – Genaru III. Caii săreau gardul Casei Scriitorilor de la Neptun. Nărăvași, pregătiți să fie …

Întâlnirea de miercuri Noi așteptăm ziua de miercuri să ne depănăm amintirile, noi știm numele vechi ale piețelor și ale străzilor, pe toate. noi nu suntem nostalgici, noi am stat la coadă la pâinea pe cartelă, pâine de două kilograme tăiată în patru, sau opt. Noi stăm la o masă într-o cafenea, în ziua de …

Tot felul de întrebări De mii de ori, prin anii cei mulţi, mi-am pus tot felul de întrebări. Se tăcea mult după ele, mișunau abia pâlpâiri timide ori speriate, la capătul a tot felul de tuneluri. Dar încercam, totuși, să-l imit pre Domnul, îndrăznind să răspund eu mai întâi, de pildă, că sunt cel care …

Lumea de dinainte, lumea de-apoi Mergem spre lumea de dinainte. Noi sîntem în cea de apoi. În cea de dinainte chiar dacă te plictisești puțin și nu-ți lipsește nimic nimic erai prea singur fericit din naștere. Acum moartea camuflată peste tot și-n toate ne-a adunat laolaltă ne face cu atît mai vii cu cît sîntem …