Poemul săptămânii



Dialecte în limba privighetorii

Lui Toma George Maiorescu Scriu cu litere diforme nesigure ezitante asemeni unor coarne bourești de melc care ies tremurând de sub o piele de culoarea murei să înlocuiască ochii din care a dispărut plânsul dacă nu plângi înseamnă că nu mai ești viu e ca și cum ai trăi retras în metaforă sau comparație să …



Literatura

Există un sîmbure de adevăr în această minciună, întîi de toate privești prin gaura cheii din pagină și deodată sînge, și deodată iubire, și deodată ură și deodată totul, apoi închizi ușa, între coperți e liniște ca în rai, în afara lor e ca în iad, dar fără iad nu poți alege raiul, fiecare pagină …



Poemul săptămânii de Remus V. Giorgioni

Corabia de cuvinte Moto: „Locuiesc într-o patrie care mă devoră” (dedicată domnului Nicolae Manolescu, ca autor al cărții Arca lui Noe) Scriu ca pe puntea unei corăbii de ruliu și de tangaj afectat – pe hârtie litere bete se clatină se agită ca (pe) o mare înfuriată Jucând între maluri de zor, fiecare din semne …



Poemul săptămânii de Coman Șova

poem Orașului Piatra-Neamț Mi-e dor de verdele pădurii mele și de albastrul apei spumegând de-acele plute alergând în lume pe largi spinări de ape lunecând Să văd de Paști făclii pe Bâtca Doamnei și pe Cernegura, speranțe și stafii să mă afund adânc în frunza toamnei și să-mi urez să fiu, să fim, să fii! …



Poemul săptămânii de Aurel Pantea

* Totul e surd în mine, Doamne, în viața mea se înfundă toate ecourile, orice muzică piere lângă ea, sunt locatarul interioarelor pustii, pe unde de foarte multă vreme n-a trecut nici o divinitate, cutremură, Tu, Doamne, această alcătuire, până-n rărunchi să simtă toate ale mele nevoia de cer * Poemele filmează execuții, cum se …



Poemul săptămânii de Adrian Lesenciuc

letopisețul poeziei de la optzeciști încoace de unde este părăsit de vornicul cărtărescu din țara de jos poetul cu tăișul hârtiei pe gâtul poemului îl obligă să-i scrie cronica poemul respiră aerul apăsător al creației și așază versuri-versuri despre nemaipomenitele întâmplări ale măriei sale (ce bine că poetul nu înțelege ce-nsăilează poemul să-i ceară să …



Brațul tău

brațul tău mi-adună tăcerea și pașii tărâm melancolic războiul din noi un trecut al iertării îndură ocnașii e semnul mirării înflorit în noroi misterul prin noi e-o curgere lină brațul tău desparte corăbii de ape întoarcerea ta din rouă-n lumină desfată ocnașii doritori de agape brațul tău semințe-n desfrâu în răcoarea tăcerii dau rod macii …



Poemul săptămânii de Eugen Suciu

Frida Amurgul verde al pădurii după ploaia caldă de la amiază un cuvânt răgușit a găsit locul unde curcubeul s-a înfipt în pământ și a izbucnit în plâns amintindu-și amănunțit minuțios că totuși undeva se ascunde o greșeală a murit Frida cățelul de la rădăcina casei care-n reveriile ei se rușina de văzduh și de …



Sărutul fratern

Vrei să fii tu, târziu, pajiștea mea, Unde cresc arborii de pâine și cafea? Unde nu-i boală, moarte, nici urât? Obrazul dă-mi-l, să-l sărut. Atât… Un cast sărut. Ca păstrăvul în vis În râu, în zori. Căzând din Paradis O frunză, o atinge botul, foarte lin, Și-n branhii-i intră aburul alpin. Sărut înfrigurat, ce fratele …