atunci cînd citesc un volum care reunește cronicile unui autor, cronici împrăștiate altfel pe ani buni de apariții a varii reviste (și mai nou chiar bloguri), însumînd ca obiect prozatori, poeți, eseiști sau critici, îmi place să caut un supra-nivel al volumului. Să regăsesc în puzderia de texte de întîmpinare un desen coerent al unei …
Cu o exergă din Saint-John Perse, echinoxistul Viorel Mureșan își compune cartea cea nouă și ca un Cântec pentru un echinox, reunind cronici (apărute la vremea lor în „Caiete Silvane”, „Familia”, „Vatra”) la cărți datorate, cele mai multe dintre ele, unor echinoxiști din toate generațiile. Nu toate, căci cercul său de lectură e unul deschis …
Abordarea Sandei Cordoș este de un curaj apreciabil: în prefața cărții, intitulată De ce Ion Vinea?, ea ridică o problemă cu nuanțe etice, dovadă a unei lucidități artistice și existențiale: „vasele comunicante”, cum le numește chiar ea, dintre biografie și creație – raportăm omul la arta sa ori viceversa? În ce măsură trebuie citită partitura …
Să dedici o monografie unui poet contemporan este, orice s-ar zice, un act de temeritate, măcar din două motive: atingerea gândului că ai stăpâni suficiente lucruri dintr-un vast areal pentru a contextualiza și ideea de a „fixa” un stream of consciousness încă în derulare sub ochii tăi. Credința noastră e că riscul de a te …
Când este evocată figura lui Sextil Pușcariu, se vorbește, în mod firesc, mai ales despre marile sale ctitorii: organizarea Universității de la Cluj, căreia i-a fost și rector, întemeierea Muzeului Limbii Române, primul institut românesc de lingvistică, buletinul „Dacoromania”, continuarea Dicționarului limbii române, inițierea Atlasului lingvistic român etc. Nu se uită nici faptul că el …
Am ales acest titlu pentru recenzia mea fiindcă spune de la început noutatea. Liana Cozea părea să-și fi ales ca teritoriu predilect de exersare a disponibilităților sale interpretative literatura feminină: Prozatoare ale literaturii române moderne, Cvartet cu prozatoare, Dana Dumitriu, portretul unei doamne, Exerciții de admirație și reproș – Hortensia Papadat-Bengescu, Confesiuni ale eului feminin, …
Împătimit de lectură până în pragul reveriei, călit la solidă școală cu bază latinistă, dar și poliglot, aspect care-i permite să-și traducă pasajele exemplificatoare din italiană, franceză, engleză, germană sau rusă, dar, mai presus, o minte liberă, Dan Sebastian Buciumeanu face figură de umanist „anacronic” în sensul definibil printr-un Settembrini. Personajul thomasmannian a ajuns, cum …