Gradele resentimentului

Am călătorit mult cu trenurile proaste dinainte de 1989. Uneori apăreau vagoane (de clasa a doua) noi sau refăcute, cu mușamaua băncilor nouă și curată. Aproape că-ți făcea plăcere să te așezi. Dar starea asta nu dura mult. În scurtă vreme, dacă te mai urcai în același vagon, găseai „canapelele“ cu mușamaua crestată sau cu …

Masa lui Putin

O lume întreagă l-a văzut pe dictatorul Rusiei stând la o masă cu capătul parcă în altă emisferă; la capătul celălalt, protocolul îl instalase pe președintele Franței, Emmanuel Macron. Scena părea una din Dictatorul lui Charles Chaplin. Iar, nu mult după aceea, s-au mai văzut două asemenea mise-en-place-uri ale aceluiași Putin, dar de data asta …

Bastionul păcii a invadat Ucraina

Pentru cei care nu au trăit atunci: „Uresese/Bastionul păcii e!“ era o lozincă obligatorie prin anii 1950-1960. Putin, căruia unii îi mai spun „domnul“, a regretat ca fiind „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX“ dezmembrarea Uniunii Sovietice (URSS). Adică a bastionului păcii. Căruia Rusia de azi i-a preluat năravurile și proiectele. Alain Besançon …

Evoluție sau revoluție?

Lumea noastră confundă prea adesea evoluția cu revoluția. Cum, periodic, noțiunile își schimbă conținutul, deși cuvântul care le desemnează rămâne, e destul de obișnuit cazul poeziei, înțeleasă într-un fel de cei rămași din alte vremuri și încă mai stăruind printre cei din vremurile noi și altfel de aceștia din urmă. Căci dacă pentru romantici poezia …

Neîncrederea

Știam că societatea, mai precis poporul, nu are încredere în instituțiile statului. Asta vine de demult, de pe vremea când mai existau, încă, anumite libertăți, dar când, tocmai în virtutea acestora, politicienii își mai permiteau câte-o minciună gogonată, de pe vremea când cavalerii de industrie pătrunși pe la periferia guvernelor mai trânteau câte o „afacere …

Proverbe pe față și pe dos

O vorbă cam urâtă, e drept, dar românească get-beget (sau, poate, universală?) spune că „peștele de la cap se-mpute“ și noi aplicăm proverbul, mecanic, și societății: elevii urmează exemplul părinților, pe urmă al învățătorilor, pe urmă al profesorilor, oamenii de rând pe cel al celor de deasupra lor în ierarhia (atât de falsă) socială. În …

Înapoi la Neculce(a)

Cronicarii nu mai sunt citiți astăzi. Dacă nici Creangă nu mai poate fi înțeles, cum spune nu știu cine, de către elevii patriei, ce să mai sperăm la Neculce. Pe vremuri a fost altfel, vorba versului „…și din Dorna până-n Tulcea/Toți citesc ce-a scris Neculcea.“ Deși O samă de cuvinte n-ar strica să mai fie …