Citesc în Ogi Ogas, Sai Gaddam, Călătoria minții. Cum a apărut gândirea din haos (Editura Humanitas, 2025; traducere Walter Fotescu): „Sinele e alcătuit din limbaj. Sinele nu este un lucru. Dacă ar fi un gen de artefact material, atunci ar continua să existe și după moartea noastră. Niciun cadavru nu adăpostește un Sine. La fel …
Când vorbeam, într-un număr relativ recent din „România literară“, despre primejdia amneziei culturale, pledam nu doar pentru predarea istoriei în școală și studierea cronologică a literaturii, ci și pentru datoria de a-ți cunoaște limba, veritabil tezaur istoric. Oamenii de azi, spuneam, sunt încurajați să se considere generații spontanee, fără rădăcini, deschiși oricăror manipulări. Ei nu …
Am citit de curând The Madwoman Upstairs, romanul de debut al Catherinei Lowell. O descendentă, singura rămasă, a familiei Brontë pornește din Statele Unite spre Oxford într-o expediție de detectivistică literară sperând să descopere adevărul ascuns al familiei cu ajutorul jurnalelor membrilor ei. Pentru un iubitor de cărți, lectura e atrăgătoare, căci sunt interpretate cu …
Am descoperit de curând că Mariu Chicoș Rostogan avea dreptate. E nevoie să iau povestea „descoperirii“ mele mai de departe pentru a se înțelege momentul de perplexitate pe care l-am trăit și ce morală am putut decupa.Am scris în mai multe rânduri despre comparație ca excelent mijloc de cunoaștere. Ea presupune experiență acumulată, trecut, cântărire …
La Editura Școala Ardeleană există o impresionantă Serie de autor Ioan-Aurel Pop. În prima zi a anului, acesta a împlinit 70 de ani. Vasile George Dâncu, directorul editurii, a ales să-l sărbătorească pe autor cu un volum aniversar, România. Argumente istorice, care extrage secvențe din toate cărțile Seriei, dar și din altele, apărute la alte …
„N-ar fi rău să fie bine”… Ion Creangă Utopice, fiindcă nu trăim nicidecum într-o țară în care Cultura se numără printre priorități, ca ingredient identitar fundamental. Parantezele mele pornesc de la ideea că, încercând să influențăm accederea în manuale a unor scriitori de azi, nu satisfacerea orgoliilor și vanităților este scopul; ci (re)gândirea lucidă …
„Lumea nu-i cumu-i, ci cum o vedem“ M. Eminescu Pun la cale, la filiala clujeană a Uniunii Scriitorilor, o dezbatere în mai multe episoade pe marginea mult invocatei „prăpastii“ dintre generații în lumea literară. Cât de reală e ea? Cât de multe sunt asemănările dintre generații și de unde și de ce încep deosebirile? …
Am scris adesea despre locuri și locuiri, despre bârlogul căptușit cu cărți al scriitorului și relația sa cu interioarele Tiffany pe care le descrie, apropriindu-și-le, în cărțile sale. Am reținut cuvintele lui Saramago cum că „lumea noastră exterioară“ e, „în orice clipă și împrejurare, un fel de prelungire a lumii noastre interioare și la fel …
Despre soarta cărților și a bibliotecilor am mai scris, asta și fiindcă se vorbește mult (și nu totdeauna documentat) despre primejdii și posibile apocalipse. Rezumând, astăzi nu mai funcționează argumentele, logice altminteri, că în epoci succesive cartea și-a tot schimbat suportul, iar instrumentele de scris au evoluat mereu, de la daltă la tastatură. Era digitală …
Spuneam deja în Intermitențele privirii că, în pictură, dar și în literatură, în artă, în general, raportul între decorativ și meditativ e oscilant – de la plăcerea simplă a ochiului (inclusiv cel „al minții“) care se desfată scăldat în culori și alternanțe de lumini și umbre (de obicei, însoțit de un zâmbet de încântare, de …
„În adâncul fiecărui cuvânt asist la nașterea mea“. Alain Bosquet Am văzut de curând, pe BBC Ideas, un filmuleț care readuce în atenție ipoteza whorfiană a legăturii dintre limbă și gândire. Întrebarea-temă de dezbatere este: „Gândim diferit în diferitele limbi?“ Există peste 7000 de limbi în lume, asta înseamnă că sunt tot atâtea perspective …
Dincolo de poezie însă, ecourile vieții răcneau în fereastra sa“ (Bacovia, Dintr-un text comun) Victor Ieronim Stoichiță își propune să demonstreze că „în impresionism are loc o schimbare mult mai radicală și mai profundă, care vizează «tematizarea privirii moderne». Dacă există cu adevărat ceva profund nou în pictura lui Manet, Monet și Degas este faptul …