10 august… la munte şi la mare

Nu mi-aș fi putut închipui că, după mai bine de trei decenii de la sublima revoltă populară din decembrie 1989, televiziunile se vor întrece una pe cealaltă pentru a difuza kitsch-ul „BD la munte și la mare“… Este incredibil, dar asta merităm, asta ne e soarta… Nu-i vorbă, pe peliculă sunt actori unul și unul, …

Marin Preda: O lună din cei 100 de ani ai lui Marin Preda. Fragmente din Marin Preda – Însemnări despre anxietate

29 iunie – 28 iulie 1958. Spitalul Elias. Un tânăr e internat cu un diagnostic numit când astenie nervoasă, când nevroză astenică. Are 36 de ani. Se numește Marin Preda. Era deja un scriitor cunoscut, cu trei ani în urmă publicase capodopera sa Moromeții și tot în 1955 se căsătorise cu tânăra și foarte frumoasa …

Marin Preda – 100: Un urlet sub soare

La începutul capitolului XII din Moromeții, vol. I, de Marin Preda, naratorul ne spune că Ilie Moromete are obiceiul „de a vorbi singur“, „pe undeva prin grădină sau prin spatele casei“. Vocea auctorială supraveghează discursul, îl înscenează, îl reglează. Vorbitul singur se derulează în diferite modalități de expresie: „cu glas șoptit“, cu gesturi care se …

O radiografiere lucidă a lumii noastre

Pusă sub un motto din Nietzsche („Cei care dansează sunt considerați nebuni de cei care nu aud muzica“), eseurile adunate de Andrea H. Hedeș sub titlul Cei care dansează (Editura Neuma, 2022) reprezintă o radiografiere personală, lucidă, a lumii noastre, în special cea culturală, o analiză amară, în cele mai multe cazuri, a unui prezent …

Marin Preda din „anii formării“

După 1989, s-a produs un reflux al receptării critice în cazul lui Marin Preda, unul dintre vârfurile valorice ale generației războiului. Iar studiile istorico-literare s-au concentrat, în mare măsură, pe circumstanțele morții sale tragice, uzând de confesiuni aproximative. Face excepție Stan V. Cristea, istoric literar cu temeinică pregătire și înclinație vădită spre cercetarea minuțioasă a …

Pictura transilvăneană medievală și renascentistă

Apariția unei lucrări lexicografice cum este cea realizată de Ciprian Firea și Saveta Pop, Pictorii Transilvaniei medievale (cca 1300 – 1600). Un dicționar umple, fără îndoială, un gol resimțit îndelung ca nedrept. Era cu neputință ca, într-un voievodat devenit principat către finalul perioadei explorate aici, artiștii penelului să lipsească sau să fie prezențe sporadice. Acolo …

Animalul de nedomolit al limbii

„Păcatele limbii“ Un foc mic şi o pădure mare Ne amintim cu toții de atractiva rubrică a Rodicăi Zafiu, ținută o bună bucată de vreme în România literară, Păcatele limbii, rubrică pe care o putem citi astăzi în „Dilema veche“. Am urmărit totdeauna cu interes felul în care dna profesoară dezbate folosirea mai mult sau …

Poem de Ioana Ieronim

Noi unde să plecăm? Interviu la CNN În grădină aici ne ascundeam de lunetiști. Ivan mă cheamă. Am o mică fermă în satul ăsta… lângă Kiev. Am așezat cu mâna mea cărămidă peste cărămidă. Cu mâna mea am bătut fiecare cui. S-a pus mult efort și inimă și suflet, spune Ivan reporterului, plimbându-l printre ruinele …

Limburile sunt aproape

Deși o „artă minoră“, proza scurtă e un aide-mémoire pentru par­cursul literar-uman al scriitoarei braziliene Clarice Lispector, povestirile ei (care pot fi citite într-un dispozitiv cronologic exhaustiv, grație integralei din 2015 îngrijite de Benjamin Moser și traduse la Humanitas de Anca Milu-Vaidesegan) fiind reunite într-un prim volum, 1940-1964, volumul doi urmând să includă textele din …

Conștiința umanității – o istorie ficțională a ei

Ḗric-Emmanuel Schmitt, un foarte cunoscut scriitor franco-belgian care are o serie de autor în română la Humanitas Fiction, a lansat de curând primul volum dintr-o saga monumentală, Străbătând secolele¸ proiectată în opt volume, al cărei subiect este însăși istoria umanității. Străbătând secolele este răspunsul ficțional la proiectul lui Yuval Noah Harari, Sapiens, răspunsul printr-o altă …

Olga Tokarczuk, „Cărțile lui Iacob”

Olga Tokarczuk, născută în Sulechów în 1962, este unul dintre cei mai faimoşi şi mai iubiţi scriitori polonezi contemporani, numărîndu-se printre cîştigătorii celei mai prestigioase distincţii literare poloneze, Premiul Nike. Este autoarea mai multor romane (printre care Casă de zi, casă de noapte, Călătoria oamenilor Cărţii şi Străveacul şi alte vremi) şi volume de povestiri, …