Arte



Ich bin ein Salontan!

Berliner, ultimul film al lui Marian Crișan spune o poveste de o simplitate aproape clasică, simplitate care emană din filmele sale începând cu Morgen (2010) și care vizează aceeași regiune Salonta, unde regizorul și-a petrecut copilăria. Filmul spune povestea unui ministru care aflat în campanie electorală pentru alegerile în parlamentul Uniunii Europene cooptează în campania …



Godot

Am primit o fotografie cu un tip pe un aeroport aproape gol, așteptînd pe cineva cu un cartonaș de recunoaștere în mînă pe care scria „GODOT“. Am primit acest semn cu puțin timp înainte să-mi cumpăr bilet de avion ca să merg la Porto, unde Tompa Gabor iar l-a căutat și așteptat el însuși pe …



Fervoare provocatoare la Teatrelli

În sfârșit, m-am aflat din nou, după atâta amar de vreme, într-o sală de teatru. La Teatrelli. Cu toate măsurile de prudență necesare: mască, luarea temperaturii, distanțarea scaunelor. Și cine m-a readus în această lume de miraje, care între timp s-a îndepărtat din nou de noi? Răzvan Mazilu cu recenta s-a premieră Maria de Buenos …



Pe mine, mie redă-mă!

„Ținutul nomazilor” al regizoarei de origine chineză, Chloé Zhao, a primit Globul de Aur pentru două dintre categoriile cele mai prestigioase, „Cel mai bun film – dramă“ și „Cel mai bun regizor“. Filmul este o combinație inedită de ciné-verité sau documentar observațional, docudrama și road-movie, în măsura în care poți recunoaște trăsăturile fiecărui gen, decupajul …



Bucuria mirării mele

Întotdeauna am simțit o atracție și un soi de comunicare profundă și neconvențională cu scenografii. Am avut noroc să rămîn privindu-i. De atîtea ori, de atîtea ori. Admirîndu-i. Mereu. M-am apropiat de cei mai mulți dintre ei cu smerenie. Cu un fel de complicitate de plan secund. Activ și pasiv. În joc și lîngă, observator. …



Grafica lui Goya – între detaliul observației și transfigurare

Dacă numeroasele portrete în ulei sau schițe pentru tapiserii reprezintă partea convențională, „diurnă“ a moștenirii artistice a lui Francisco de Goya y Lucientes, desenele, gravurile, împreună cu picturile târzii de la „Quinta del Sordo“ –pline de fantasme și monștri – sunt cele ce ne stârnesc astăzi interesul. Dincolo de constrângerile impuse de convențiile reprezentărilor portretistice, …



Pino

Pe 8 martie s-a făcut un an de cînd am fost scoasă din priză. Continui să trăiesc și din amintiri. Prezentul mi le-a înmulțit prea puțin. Zilele trecute m-am lovit de timp. Poate tocmai cînd mi-era mai frică de el. Cîteva întîmplări m-au oprit din alergătura pe care o practic conștient ca pe o fugă …



Drumul trudnic spre normalitate în viața noastră muzicală…

…este drumul speranței. Il parcurg cu acribie, cu perseverență, cu bună speranță, în vremea din urmă, muzicienii Filarmonicii bucureștene; încearcă a-l parcurge inclusiv publicul de concert. Am asistat, asistăm în continuare la primele momente ale revenirii spre normalitate. Nostalgia sălilor covârșite de melomani stârnește amintiri. Sala mare a Atheneului Român, marea frescă a națiunii, par …



Cei șapte magnifici

Ultimul film al lui Aaron Sorkin cu un titlu de western spaghetti vine ca turnat în contextul actualelor conflicte sociale lăsate moștenire de administrația Trump, asaltul de la Capitoliu, mișcările revendicative ale celor de la Black Lives Matters, mișcări care relevă o Americă tot mai scindată. Aaron Sorkin coboară pe firul istoriei recente și înregistrează …



Reflecţii

Cît este dorința pură să revezi o scenă sau alta sau un actor? Sau să simți, pur și simplu, că acolo este o atmosferă, o stare, ceva care infiltrează receptarea cu un fel de metafizic Poate să fie legată opțiunea și de ceva ce ne scapă? De legături importante, dar invizibile? De premoniții? Sîntem atenți …