Există deja o literatură (inclusiv istorică) adaptată la contextul pandemiei care a cuprins lumea începând cu primele luni ale anului 2020. Se poate vorbi deja despre o tipologie a lucrărilor consacrate condițiilor epidemiologice actuale. Dacă mulți autori doar s-au pliat cerințelor pieței de carte fără să fi abordat în trecut un astfel de subiect sau …
Volumul coordonat de cei doi cunoscuți teologi ortodocși stă mărturie în legătură cu tensiunile din istoriografia autohtonă atunci când vine vorba despre reconstituirea trecutului recent al Bisericilor (îndeosebi al cultului majoritar). Analizând scrisul istoric de după 1989, unul dintre editori (Radu Preda) ajunge la concluzia (justă) că „nu există un fir narativ complet și convingător“ …
Françoise Thom – profesoară de istorie contemporană şi studii ruse la Universitatea Paris Sorbona – este cunoscută publicului românesc mai ales datorită cărţilor sale despre limba de lemn sovietică (Limba de lemn, traducere de Mona Antohi, studiu introductiv de Sorin Antohi, Humanitas, 1993; ed. a II-a, 2005) şi despre Sfârşiturile comunismului (trad. Gabriela Gavril, prefaţă …
Utilizând diverse concepte, de la imaginar social și cultural, bazine semantice, constelații simbolice și lumi imaginare, Enciclopedia imaginariilor din România are drept obiectiv investigarea patrimoniului autohton cultural imaterial și material din perspectivele a cinci domenii: literatura, limba, istoria, religia și artele (Corin Braga, Introducere la Enciclopedia imaginariilor din România, vol. I, Imaginar literar, Edit. Polirom, …
Scriitura lui George Orwell este profund marcată de biografia lui tumultuoasă interbelică, legată mai ales de perioada trăită în India colonială, precum și de înrolarea ca luptător în Războiul civil din Spania (unde a fost grav rănit, fiind în mai multe rânduri în pericol de a-și pierde viața). Experiența sa de cinci ani ca polițist …
În pofida transformărilor radicale prin care a trecut România în ultimii 70 de ani, din ce în ce mai mult – mai ales în ultimul deceniu – sociologi și istorici s-au concentrat în studiile lor asupra problemei continuităților ce au traversat diverse regimuri politice (de la perioada „burgheză“ la comunism și postcomunism). În această tendință …
Biografia ca temă istoriografică – cel puțin pentru perioada contemporană (îndeosebi postbelică) – a fost mai puțin abordată în spațiul autohton până acum câțiva ani. Mai bine reprezentate au fost biografiile liderilor politici comuniști, ale membrilor nomenclaturii și ale intelectualilor de partid. Îndeosebi în ultimul deceniu, mediul academic a fost influențat și constrâns să privească …
Nicolae Iorga și-a adunat gândurile și consemnările zilnice în opt volume intitulate cumva impropriu Memorii, publicate în timpul vieții. O viață de om așa cum a fost și alte volume (note de călătorie) vin să completeze un însemnat corpus de literatură subiectivă datorat marelui savant umanist. Puțini au știut că N. Iorga a continuat însemnările …
Pretextul ultimei cărți datorate lui Lucian Boia se aseamănă cumva cu acela de la care a pornit scrierea unui alt volum al său – De ce este România altfel? (Edit. Humanitas, 2012), însă de data aceasta autorul de bestseller-uri istorice urmărește parcursul european al societății românești, „plin de evoluții spectaculoase și întorsături de tot felul“ …
De multe ori frustrarea acumulată în timp poate fi sursa de generare a unor creații deosebite care acoperă un gol într-un domeniu anume. Istoricul și sociologul religiilor Mirel Bănică este un fost student și doctorand școlit la universități europene și nord-americane care s-a atașat sentimental de literatura de călătorie (Nicolas Bouvier și Andrzej Stasiuk sunt …
După ce în anul 2013 a publicat o carte solidă despre junimismul politic, Ioan Stanomir a revenit în fața cititorilor la finele lui 2019 cu un volum consistent despre fațetele pașoptismului. Dacă prima parte a lucrării este consacrată ideilor, documentelor programatice și identității plurale a pașoptismului (Corpul de cuvinte al ideilor, pp. 15-162), cea de-a …
Voi încerca să vorbesc în cele ce urmează despre câteva „școli istorice“ care s-au raportat într-o manieră proprie la problematica definirii regimului politic de după 1945/1948. Mai întâi trebuie spus că istoria contemporană a fost în suferință sub regimul comunist, ea fiind de multe ori identificabilă cu propaganda istoriografică oficială. În general, profesioniștii din domeniu …