Trăim într-o epocă în care introversia calmă și dorința firească de a sta acasă sunt uneori privite ca defecte, în timp ce hiperactivitatea socială – nevoia obsesivă de a ieși, de a face ceva, de a umple fiecare oră – pare să fi devenit norma, mai ales pentru că multă lume trăiește din și pentru …
Ca orice oameni, personajele literaturii noastre trec adesea pe la localuri de consumațiune pentru a bea, a mînca și mai ales pentru a socializa, „de-un capriț, de-un pamplezir“, mai ales dacă poate fi urmărit și un program artistic, atunci cînd locul este un „șantan“. Primele localuri publice datează de pe la jumătatea secolului al XVIII-lea. …
Îndemnuri către filosofie au scris: Platon (sporadic în dialoguri), Aristotel (în tinerețe, un tratat parțial pierdut), Cicero (Hortensius, din care au rămas fragmente destule cât să miște continente), Iamblichos (care l-a și salvat parțial pe cel aristotelic), David Armeanul (admirabil tradus demult în română), Boethius (care maschează genul în Consolarea lui), Alcuin din York (pe …
Jacob Taubes, Karl Löwith, Eric Voegelin sunt autori care ne vorbesc despre Gioacchino din Fiore ca despre un autor ale cărui scrieri sunt responsabile de un anumit aspect al imaginarului modern. Mai precis, de ideea modernă că istoria va cunoaște o ultimă etapă a ei, în care succesiunea evenimentelor va fi fără nicio importanță, în …
Pe vremea fabuliștilor, animalele vorbeau. Acum, unele dintre ele s-au apucat și de scris. * Sarcinile scriitorului român de astăzi sunt întreite. El își scrie cărțile, le tipărește cu banii lui și, tot el trebuie să le și citească. * Cu timpul, marile umbre devin torțe. * Geniilor li se iartă orice. Dar mult mai …
Acum imaginează-ți dumitale cam care ar fi diferența dintre amprentele digitale și amprentele cerebrale. Una dintre ele, diferențele, ar părea, admitem, comparabilă ca dintre greieri și creieri, amintindu-ne cum, în copilărie, pentru a scoate greierii din găuri, mișcam jos-sus, sus-jos bobița de ceară prinsă de o sfoară, ceara în care greierul enervat își înfigea lăbuțele. …
Creierul uman este o structură biologică flexibilă, învață din experiențe reale (trăite), își creează identitate, emoție, intenție, moralitate și funcționează prin rețele neuronale cu plasticitate continuă (neuroplasticitate), toate acestea influențate de numeroși factori. A.I. actuală este un sistem statistic foarte avansat care învață din date, nu din experiență proprie, imită gândirea, nu o produce autonom, …
Ce se petrece în mintea mea când citesc ediția bilingvă a unui autor vechi, despre care mulți admit că este o sursă a culturii mele, pe care mulți editori o tipăresc cusută, ca să stea deschisă pe masă, cu coperți cartonate și suficient spațiu alb în margine pentru notițele mele? Am înainte un text vegheat …
(fragmente) Deschizi fereastra. O boare plăcută, răcoroasă, pătrunde în toropeala odăii. Privești luna incisivă, iscoditoare, frapantă, aruncând reflexe metalic-arămii peste tufișurile înnoptate. Precum o copie tremurată a misterioaselor pete întunecate din carnea discului solitar. În vale, luminile adormite ale orașului scâncesc hipnotizate de energiile selenare. Te-a cuprins o stranie vibrație, din creștet până în călcâie. …
În zorii României comuniste, între dărâmăturile războiului și umbrele ideologiei noi, moda interbelică mai pulsa încă prin străzile orașelor. Era un fel de reflex al unei lumi apuse, care se încăpățâna să supraviețuiască, măcar în faldurile unei rochii perfect ajustate sau în linia impecabilă a unui sacou bărbătesc bine croit. Privind fotografiile alb-negru din anii …
Când Tiresias spune prea multe… …Iadul urcă pe Pământ. Dar nu a fost el acolo tot timpul? În literatură, la fel ca în viața reală, până și cel mai înțelept dintre înțelepți cedează în fața emoțiilor negative. Mai ales când acestea sunt stimulate de un interlocutor abil, dar lipsit de conștiința pericolelor la care se …
Scrierea titlurilor bisericești cu inițială majusculă este un exces. Substantivele diacon, preot, episcop, arhiepiscop, mitropolit, patriarh nu au de ce să primească literă mare. Dacă scriem Preot, de ce nu scriem și Călugăr, Monah, Arhimandrit, Stareț, Egumen? De ce nu Duhovnic? De ce nu Sihastru? Dacă alegem majusculă pentru titlurile creștin-ortodoxe, de ce nu alegem …
