Când privirea revine neliniștită asupra celor pe care le numește din obișnuință „lucruri firești“, ea poate reflecta asupra unui termen aparent anterior până și faptului de a fi. Chiar dacă prezența pare un atribut al faptului de a fi, la un examen simplu al minții noastre ne putem da cu ușurință seama că fiecare dintre …

Cărțile nu dorm niciodată, cu excepția celor ce sunt adormite din naștere. Ca să-ți poți da seama de asta, trebuie să petreci măcar o noapte într-unul din locurile unde ele își fac veacul, în așteptarea cititorilor, adică într-o bibliotecă sau într-o librărie. Don Quijote trece călare pe Rosinanta pe linia principală a satului teleormănean Siliștea-Gumești. …

Mircea Eliade a încercat, în Istoria credințelor și ideilor religioase, o lucrare de anvergură publicată în anii 1970 – 1980, prea puțin discutată, deocamdată, să plaseze elementele de folclor românesc și balcanic într-un context universal, recunoscându-le astfel tacit rolul religios deloc neglijabil și evidențiindu-le originalitatea; cercetarea moștenirii tradiționale, populare, a continuat, la noi, prilejuind destule …

Trăim într-o epocă în care introversia calmă și dorința firească de a sta acasă sunt uneori privite ca defecte, în timp ce hiperactivitatea socială – nevoia obsesivă de a ieși, de a face ceva, de a umple fiecare oră – pare să fi devenit norma, mai ales pentru că multă lume trăiește din și pentru …

Ca orice oameni, personajele literaturii noastre trec adesea pe la localuri de consumațiune pentru a bea, a mînca și mai ales pentru a socializa, „de-un capriț, de-un pamplezir“, mai ales dacă poate fi urmărit și un program artistic, atunci cînd locul este un „șantan“. Primele localuri publice datează de pe la jumătatea secolului al XVIII-lea. …

Îndemnuri către filosofie au scris: Platon (sporadic în dialoguri), Aristotel (în tinerețe, un tratat parțial pierdut), Cicero (Hortensius, din care au rămas fragmente destule cât să miște continente), Iamblichos (care l-a și salvat parțial pe cel aristotelic), David Armeanul (admirabil tradus demult în română), Boethius (care maschează genul în Consolarea lui), Alcuin din York (pe …

Jacob Taubes, Karl Löwith, Eric Voegelin sunt autori care ne vorbesc despre Gioacchino din Fiore ca despre un autor ale cărui scrieri sunt responsabile de un anumit aspect al imaginarului modern. Mai precis, de ideea modernă că istoria va cunoaște o ultimă etapă a ei, în care succesiunea evenimentelor va fi fără nicio importanță, în …

Pe vremea fabuliștilor, animalele vorbeau. Acum, unele dintre ele s-au apucat și de scris. * Sarcinile scriitorului român de astăzi sunt întreite. El își scrie cărțile, le tipărește cu banii lui și, tot el trebuie să le și citească. * Cu timpul, marile umbre devin torțe. * Geniilor li se iartă orice. Dar mult mai …

Acum imaginează-ți dumitale cam care ar fi diferența dintre amprentele digitale și amprentele cerebrale. Una dintre ele, diferențele, ar părea, admitem, comparabilă ca dintre greieri și creieri, amintindu-ne cum, în copilărie, pentru a scoate greierii din găuri, mișcam jos-sus, sus-jos bobița de ceară prinsă de o sfoară, ceara în care greierul enervat își înfigea lăbuțele. …

Creierul uman este o structură biologică flexibilă, învață din experiențe reale (trăite), își creează identitate, emoție, intenție, moralitate și funcționează prin rețele neuronale cu plasticitate continuă (neuroplasticitate), toate acestea influențate de numeroși factori. A.I. actuală este un sistem statistic foarte avansat care învață din date, nu din experiență proprie, imită gândirea, nu o produce autonom, …

Ce se petrece în mintea mea când citesc ediția bilingvă a unui autor vechi, despre care mulți admit că este o sursă a culturii mele, pe care mulți editori o tipăresc cusută, ca să stea deschisă pe masă, cu coperți cartonate și suficient spațiu alb în margine pentru notițele mele? Am înainte un text vegheat …

(fragmente) Deschizi fereastra. O boare plăcută, răcoroasă, pătrunde în toropeala odăii. Privești luna incisivă, iscoditoare, frapantă, aruncând reflexe metalic-arămii peste tufișurile înnoptate. Precum o copie tremurată a misterioaselor pete întunecate din carnea discului solitar. În vale, luminile adormite ale orașului scâncesc hipnotizate de energiile selenare. Te-a cuprins o stranie vibrație, din creștet până în călcâie. …