Eseu

Lucifericul blagian

Apărută în 1933, Cunoașterea luciferică, cea mai amplă lucrare din Trilogia cunoașterii, reprezintă o aplicare, prima, a metodei axiomatice sau dogmatice forjate în Eonul dogmatic. Filosoful a lucrat la ea întreg anul 1932: „Anul acesta mi-a fost umplut aproape exclusiv cu noua mea carte, Cunoașterea luciferică, care e gata și care a început să apară …

Fuga prin lectură

Încercînd să urmărești într-un dicționar sensurile prepoziției prin din titlul de mai sus, vei da peste un roman sau un poem de explicații, uluitoare pentru un cuvînt de legătură. Sau… de legături. Pentru că situațiile în care această prepoziție apare sînt multiple. Introduce tot felul de complemente circumstanțiale sau construcții atributive și exprimă nenumărate variante …

„C-o moarte tot suntem datori“

Versul lui Coșbuc apare în unele transcrieri: „C-o moarte toți suntem datori“. Cititorul oscilează între implacabilitatea morții – indiferent ce am face, tot vom muri, muritudinea intră în definiția noastră de oameni, de făpturi vii, fiindcă muritoare – și înțelegerea ei ca datorie, cu un sens nu cu totul limpede. Fiindcă beneficiem de „clipa cea …

Corneliu Coposu despre spiritul Blajului

Absolvent strălucit al Liceului blăjean, promoția 1930, Corneliu Coposu a elogiat în scris sau în cuvântări ocazionale școlile și dascălii Blajului. O astfel de cuvântare ocazională este cea rostită la revederea colegială a absolvenților Liceului „Sf. Vasile“ în 1983, intitulată Spiritul Blajului, o strălucită apologie a școlilor supranumite de generosul lor ctitor, Episcopul Petru Pavel …

Păunul – un simbol solar

Pe cât de simplu, pe atât de relevant este motivul pentru care Ion Barbu, în poemul Păunul, a ales această pasăre și nu alta. Valențele ei simbolice sunt dintre cele mai generoase. Veșmântul metaforic acoperă eul poetic surprins în momentul creației, cu tot ce înseamnă devenirea lui ulterioară. Dacă poetul s-ar fi limitat numai la …

Trădarea traducerii

Ca în titlul lui Erasmus, Laus Stultitiae, profit de sensul ambiguu și ușor de înțeles pe dos. În pamfletul lui Erasmus, nu despre un elogiu adus Prostiei este vorba, ci despre lauda pe care și-o aduce sieși Prostia. Tot astfel, nu în primul rând despre faptul că orice traducere trădează voi vorbi (traduttore – traditore), …

O regăsire a chipului omului

În discursul de la decernarea Premiului Nobel pentru Literatură 2023 (unul dintre cele mai bune din ultimii ani, prin împletirea confortabilă a aspectelor subiectiv-personale cu cele general-teoretice), Jon Fosse recunoaște la un moment dat, cu un anumit sentiment de reținere, că „scrisul este un fel de rugăciune“. Spune asta și apoi mărturisește repede că „m-am …

Expresii bizare (dinspre literatură)

CROITOR DE PÂINE În Povestea lui Harap-Alb, pe la început, când feciorul cel mijlociu se oferă să plece și el la drum, craiul-tată îi ține un scurt discurs „motivațional“, strecurând (cu „vorba ceea“) și următoarele cuvinte: „Fiecare pentru sine, croitor de pâne“. Această zicală (cam nefirească semantic) este înregistrată și în colecția de proverbe a …

Surprizele istoriei recente

Deși nu îmi place să încep cu un citat, de data aceasta o voi face, reproducând un aforism al lui Bismarck destul de cunoscut: „În istorie, numai geografia nu se schimbă“. Confirmarea acestei cugetări a apărut în toate epocile. Am ales un exemplu foarte recent, datorat unui învățat grec, profesorul Georgios Poukamisas, dintr-o contribuție a …

„Meseria de ostatec“, în literatură și în viață

Când publica, în urmă cu peste trei decenii, micul său roman, Meseria de ostatic, Alain Bosquet era departe de a bănui că subiectul narațiunii sale va dobândi, mai ales în viața reală, o tristă și nestăvilită amplificare. Întâmplarea dramatică prin care trece arheologul francez Philippe Cervinius, ostatic inocent purtat prin mai multe țări arabe, se …

Fețele „crederii”. Mic studiu de caz

Interesul meu pentru infinitivele lungi e vechi. Am semnat o laudă lor chiar în „România literară“. A trecut aproape un sfert de veac de când am scris prima dată despre feminitatea limbii române, argumentând că este feminină (cu o doză de androginie venind dinspre ambigene), fiindcă lucrurile cele mai importante pentru om și pentru existența …

Facerea – 14-15

Om paradisiac și om deplin În Geneza metaforei și sensul culturii, Blaga și-a îmbogățit filosofia, nici pînă atunci săracă în asemenea creații, cu o avalanșă de noi idei și concepte. Printre altele, a adăugat două „orizonturi“ (la cele patru existente pînă atunci), și anume, orizontul lumii date și orizontul misterului, și a pus geneza omului …