Cronica literară

Un laborator bine utilat

Scriam mai demult că este uluitoare, în filosofia lui Gabriel Liiceanu, relația cu limbajul. Care, departe de a fi arid și inexpresiv, îmbracă plastic ideile, fără rest și fără podoabe, rămânând în perimetrul anticei kalokagathia, adică a binelui/ adevărului care este frumos în sine, fără adaosuri calofile. În volumul recent apărut, În singurătatea minții mele, …

Meseria de narator

O particularitate a operei lui Gabriel Chifu, vizibilă atât în poezie, cât mai ales în proză, este schimbarea de formulă cu fiecare carte nouă. Practic, autorul „redebutează“, roman după roman: o exigență artistică aparte, în lumea de azi, din care a rezultat o operă structurată poliedric. Noul roman Trenul, apărut la finalul anului trecut, nu …

Viața ca un safari

Romanul Safari încheie o trilogie pe care Mihai Măniuțiu a început-o în 2022, cu A șaptea viață a lui Alexandru Royce, și din care mai face parte romanul Calea jaguarului (2024). Nu este o trilogie clasică, în sensul existenței unui spațiu epic și a unei distribuții comune, ci una în care continuitatea este de întâlnit …

Canoane și canoane

„Canonul se face, nu se discută!“, obișnuia să spună regretatul Nicolae Manolescu, încă înainte ca noțiunea să se fi încetățenit în vocabularul nostru și, implicit, să fi căpătat statutul ușor solemn pe care îl are azi în universul universitarilor de provincie. Horia Gârbea, discipol declarat – deși nefilolog – al lui Nicolae Manolescu, dă un …

Romanul „japonez“ al Florinei Ilis

Am pus ghilimele nu pentru că romanul Cinci nori colorați pe cerul de răsărit, al Florinei Ilis, ajuns acum la a doua ediție (revăzută), n-ar fi japonez. Ci pentru că e japonez în mai multe feluri, dintre care la prima ediție critica a vorbit despre unul singur. Cei cinci nori, care trimit ca o falsă …

Poezia lui Stratan, azi

Cu cele trei volume masive apărute în seria Opera poetică, criticul Dan Gulea ne oferă o integrală a antumelor lui Ion Stratan și, totodată, ne pune în fața unei întrebări inevitabile: ce mai reprezintă poezia sa, azi? Prin extensie, dat fiind faptul că Stratan a fost unul dintre componenții de bază ai Cenaclului de Luni, …

Un debut uimitor

Este vorba de debutul în proză al lui David Seko, scriitor de 19 ani din Timișoara, cunoscut până acum pentru câteva proiecte dramatice și pentru activitatea din cadrul documentarului Timișoara: Harta Secretă, coordonat de Adriana Babeți. Volumul cu care debutează se intitulează Războiul fără veac și este unul dintre cele mai convingătoare prime volume pe …

Moartea – mod de întrebuințare

Încă din volumul Oceanografie, tânărul Mircea Eliade avansa observația că una dintre marile lacune ale gândirii occidentale o constituie superficiala interpretare filosofică a temei morții. Savantul se baza, desigur, pe comparația implicită cu gândirea orientală, care nu numai că a rezolvat cu totul altfel problematica filosofică a morții, dar a și edificat o extinsă civilizație …

La aniversară – Livius Ciocârlie. Ispita interpretării, ispita confesiunii

Livius Ciocârlie nu este, desigur, primul nostru critic care scrie și proză. De la E. Lovinescu și G. Călinescu încoace, nu puțini sunt cei care și-au încercat talentul și în proză. Transferul între aceste două genuri e ispititor, pentru că, în fond, și criticul trebuie să aibă calități de prozator: unul de idei, desigur. Deoarece, …

La aniversară – Alexandru Călinescu. Dimensiunea morală a bibliotecii

Din capitolul pe care Nicolae Manolescu i-l consacră lui Alexandru Călinescu, în Istoria critică a literaturii române, lipsește o observație care, cred eu, se cuvenea făcută. Și anume, că în 1986, când a apărut cartea cu același titlu, cea de-a patra, a lui Alexandru Călinescu, metafora „bibliotecii deschise“ nu mai era deloc o formulă structuralistă …

Un monument cultural

Editarea operelor Școlii Ardelene seamănă straniu cu epopeea mișcării înseși. De excepțională însemnătate pentru constituirea conștiinței naționale moderne și pentru plasarea ei pe harta culturală și politică a Europei, Școala Ardeleană și-a desfășurat, totuși, activitatea într-un climat adesea ostil, nu numai în Imperiul Habsburgic, ci chiar la Blaj, acolo unde libertățile intelectuale pe care și …