Stimați prestatori de servicii artistice – că asta sunteți de-acum încolo, împlinind visul lui Ceaușescu și ai lui, cu toții, actori, muzicieni (nu muzicanți), pictori, sculptori, scriitori și mai toți cei care vă închipuiați a fi altceva – cum vă simțiți în noua postură care vi se pregătește, ba chiar vi se oferă cu dărnicie …
Mi se pare potrivit să revenim, din când în când, asupra unei chestiuni importante: mecanismele redacționale de facere a unei publicații literare așa cum este revista noastră. Dar mai întâi o întrebare: cu ce s-ar cuveni să fie asemănată o revistă literară? Analogia care îmi vine imediat în minte este una banală: revista poate fi …
Despre Paris s-au scris biblioteci întregi și există autori care s-au consacrat exclusiv (mai pot să evit clișeul ?) „orașului-lumină“. Printre aceștia din urmă, Gilles Schlesser (n.1944) este un nume important. E adevărat, a publicat și romane, dar ele nu sunt pe măsura cărților despre Paris, un oraș pe care l-a străbătut la pas și …
În terminologia de azi, Norman Mailer ar trece drept un antivaccinist impenitent. La venirea pe lume a celui de-al șaptelea copil, o fetiță născută dintr-o legătură extramaritală, și-a făcut procese de conștiință că acceptase vaccinarea ei. Regreta că acceptase ca nou-născuta să fie atașată „lanțului tehnologic al existenței“. Credea în puterea tămăduitoare a naturii și …
Farsele sînt un vaccin pentru credulitate. După ce „încasăm“ o farsă, cred eu, sîntem mai pregătiți, mai puțin vulnerabili, mai vigilenți. Sigur, vorbesc aici despre cazurile oamenilor normali, cu un creier cît de cît activ și exersat.Farsele reușite sînt un exercițiu, o construcție inteligentă care chiar are rolul de vaccin. „Farsa penală“ și farsa obișnuită …
Din toate cuvintele sfinte care formează rugăciunile, am reținut două enunțuri care mi se par fundamentale. Unul dintre acestea este cuprins în Crez, pe care orice naș, când e pus să boteze un copil, îl rostește. Dacă nu-l știe pe de rost, preotul i-l pune în față ca să-l citească. Situația e cam penibilă, dar …
Self-talk, vorba englezului, este, în termeni psihologici, folosirea sistematică a unor cuvinte sau termeni/fraze, de obicei în mod silențios, dar și cu glas tare, într-un dialog cu noi înșine. Procesul are două proprietăți importante – verbalizarea, care este esențială, și faptul că expeditorul și destinatarul sunt una și aceeași persoană. Este folosit în mod conștient …
Cineva apropiat povestea zilele trecute că mama sa, vârstnică și suferindă, i-a cerut la modul imperativ să-i cumpere provizii, apă îmbuteliată, ulei, conserve, făină și alte alimente de strictă necesitate. Biata doamnă, neputând să iasă din casă și ținând legătura cu exteriorul numai prin informațiile de la televizor, era, este convinsă că va începe războiul, …
La ora la care scriu acest text, polemicile în jurul proiectului de buget pe anul 2026 s-au încheiat, fiecare parte aflată în dispută asumându-și meritele pentru ce s-a izbutit și aruncând vina asupra celorlalte părți pentru ce nu s-a izbutit. Vanități mari, mize mici. Subiectele în dezbatere au fost numeroase, pe varii domenii. Cultura a …
După două articole în care m-am referit la polemicile dintre bărbații scriitori, respectiv, femeile scriitoare, poate c-ar fi cazul să dau și câteva exemple de înfruntări ce depășesc diferențele de gen. Ele nu sunt noi și, de regulă, au avut ca obiect fie conflicte de natură ideologică (ele vizau rolul femeii într-o societate dominantă de …
Cu fiecare an, dar ce zic eu?, cu fiecare lună și mâine-poimâine poate cu fiecare săptămână sau zi, celebrei întrebări a lui Hamlet, „a fi sau a nu fi“, i se adaugă noi și noi descoperiri, în ultima vreme tot mai amenințătoare. Începutul a fost cât de cât normal, descoperirile oamenilor de după Al Doilea …
Îmi spun că în literatură, în artă, ca de altfel și în viață, de pildă în cuplul familial ori în tenis și-n alte sporturi, e neapărat nevoie de doi ca să funcționeze lucrurile, ca să se atingă o normalitate fără de care totul e anapoda, se duce de râpă. Ce vreau să zic, ce înțeleg …