Să punem cărțile pe masă și să judecăm: între 2015 și 2021, Anca Meiroșu a publicat cinci volume de traduceri din opera lui Augustin. Ele conțin: Despre folosul căsătoriei, Despre căsătorie și pofta păcătoasă (Ed. Institutului biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2015), Despre sfânta feciorie, Despre binele văduviei (aceeași editură, în 2019), Despre răbdare, …
Plotin îl critică pe „divinul” Platon în foarte puține locuri, dar unul dintre acestea se găsește în Enneade, II, 2, 2, unde este vorba despre raportul dintre centrul sufletului și centrul corpului, despre care tratase Platon în Timaios. Acolo Platon susținuse că ele sunt identice, iar Plotin admite doar o analogie între acestea, spunând că, …
Este emoționant faptul că între manuscrisele de la Marius Boldor ne-a rămas o traducere a conferințelor pe care Jean-Luc Marion le-a ținut la Institutul Catolic din Paris despre Confesiunile lui Augustin în anul 2004, pe care autorul le-a publicat în 2008 la Presses Universitaires de France sub titlul Au lieu de soi. L’approche de Saint …
`ntre cartea scrisă în colaborare cu Ionuț-Alexandru Tudorie, Dinamica vieții intelectuale în Bizanțul Paleologilor (1261-1453) sub influența polemicii, publicată la Editura Universității din București în 2014, și volumul semnat de Vasile-Adrian Carabă, O filosofie bipolară. Platon și Aristotel în disputele filosofice din Bizanțul Paleologilor (1261-1453), apărută la Ed. Muzeul Brăilei „Carol I“ – Ed. Istros …
Putem citi, astăzi, în limba română, un număr consistent de volume, fie ele surse sau exegeze, despre problema iubirii în Evul Mediu arab și latin. Putem răsfoi cu folos celebra carte a lui Denis de Rougemont, Occidentul și iubirea (tradusă în română în 1987), precum și un compendiu mai recent, al lui Jean Verdon (apărută …
Despre rădăcinile scolastice ale filosofiei romantismului german se vorbește astăzi puțin, pentru că specialiștii înșiși care le-ar putea aborda fac parte din două grupe diferite și își dau mâna rar, preferând să vadă în similitudinile acestora efecte colaterale ale neoplatonsmului și cam atât (mă gândesc mai ales la opera lui Werner Beierwaltes, care susține explicit …
când mă întreb pe mine însumi cine sunt, dacă eu sunt într-adevăr eu și dacă eu sunt până unde același corp îmi comunică senzații și, în fine, dacă eu sunt cel care își pune aceste patru întrebări, distincția lor poate fi ancorată în principii formale legate de unicitatea formei substanțiale, a capacității autoreferențiale a conștiinței, …
O frumoasă ficțiune arabă din secolul al XI-lea expune moartea lui Aristotel într-un mod care ne poate răscoli conștiința istorică: filosoful, pe patul morții, face elogiul filosofiei, îndeamnă la practicarea ei, explică apropierea ei singulară de natura principiilor și expune puritatea metodelor sale în timp ce consumă un măr. Această Carte despre măr și moarte …
Este entuziasmant faptul că domnul Dan Siserman a publicat traducerea în limba română a Teologiei istoriei la Sfântul Bonaventura, susținută ca teză de abilitare în 1957 de tânărul teolog Joseph Ratzinger, viitor papă al Bisericii Catolice sub numele de Benedict al XVI-lea. Deși i s-au tradus nenumărate lucrări în limba română, faptul că această lucrare …
Toropit de arșița verii din Banat, în secolul al XI-lea, abatele benedictin Gerard a scris un comentariu la versetele cărții profetului Daniel care narau martiriul într-un cuptor de foc a trei tineri evrei, sub împăratul Nabucodonosor. Vara Cenadului îi seamănă venețianului Gerard cu cuptorul tinerilor, iar opera lui are la bază trei autori, dintre care …
Europa medievală de limbă latină ne-a lăsat o moștenire frapantă prin texte legitimatoare ale regatelor, imperiilor sau ale universităților care înșiră orașe prin care s-au perindat fie puterea politică, fie cunoașterea. Aceste mituri legitimatoare, studiate savant sub numele de „transfer al studiilor”, apar în lumea carolingienilor și parcurg Occidentul european până prin secolul al XV-lea. …
Faptul că istoria culturii, cu deciziile ei, cu acumulările și uitările ei, cu mersul ei sinuos și supus întâmplării ne poate condiționa comportamentul, limba sau instituțiile este un fapt pe care ne-am obișnuit să îl admitem de câteva secole: în schimb, curajul de a crede că și actul gândirii este supus acestui șir de condiționări …