Toamnă mistică Cad foile din ramuri, Până rămân privirii Codrii de cruci pe care Se stinge anotimpul. Hai să pășim cu milă, Pe frunzele ce poartă În ele nostalgia A tot ce-a fost să fie. Deși pare sfârșitul, Ce vezi e doar coconul, În care așteptarea Se face Înviere.
Lumea s-au schimbat radical prietenii nu mai ies din case nu reacționează la mesajele RO-Alert nu mai vin la șprițuri la caterincă fiindcă scriu pe rupte colegii de clasă ai copiilor mei nu-s pe internet nici pe telefoane nici pe tablete ci scriu temeinic așezat ca la țară unde rudele și-au vândut pământurile atelajele animalele …
Somn liniștit De fiecare dată cînd vine noaptea vine și ea, își despletește părul, se așază în patul din tavan de unde mă privește cu îngăduință pînă crede că am adormit, mă învelește cu ea, mă sărută, mă întoarce pe toate părțile, nu obosește, noaptea nu se mai termină, deși mușcăm amîndoi din ea ca …
cenzorul Stai liniștit căci imperiul hârtiei va mai dura deși aproape toate celelalte au dispărut în istorie dar cel mai vechi dintre ele încă are în față vreo jumătate de secol – iată că și tu ai trăit aparent mai mult decât cărțile tale stai liniștit căci mai poți adăuga o speranță acestei situații după …
**** apocalipsa ta începe dimineața devreme cu hainele aruncate pe jos cu nodul din gît cu lungile ezitări care te consumă încet. pînă la prînz cauți un mod cît mai discret de-a te ridica la ceruri. semne sînt peste tot. bănuiești asta cînd vezi dealurile din spatele casei cum freamătă. frumusețea lor sapă în lumea …
altcineva Parcă altcineva ne-ar întoarce Cu niște chei nu-ntotdeauna potrivite Tainice roți se pun în mișcare Nu înțelegem că ne-am istovit pentru aceste toate zăpezi Pe care le-am fi vrut imaculate, Nămeți fără urme lăsate, pe care Să călcăm cu o călcătură apăsată, grea, Să auzim cu auzul altcuiva Să vedem cu ochii altcuiva… Ajunge …
Inimă de poet Când migratorii cei tineri îmi vor arde biblioteca și vor ara pe locul ei voi fi în adânca pustie Aceasta pentru că tot ceea ce va fi deja este viețuiește mi se întâmplă adesea cu o aleasă furie Cum această iederă ce-mi confundă trupul mlădios cu un zid scorojit și de mult …
Un perete văruit Dumnezeu este metafizică statică, a spus cineva citat de N. Steinhardt în fericirea sa. iată de ce la margine de nicio apă stau și mă uit în apă pân’ voi crăpa. o ușurare să-mi percep de pe-acum limitele, declinul de perete văruit ce va să cadă, să se prăbușească în mare când …
În aceste binecuvântate locuri de mâna omului, degetele sunt tocuri pentru mânecile lungi, de seară, ale cămășilor ca pe strada Ușoară ce trec pe masa mea, cu nasturii în stânga, de parcă nu s-ar mai opri din lunga plimbare-n cartierul unde să cinez poate cu mine însumi sau poate că Francez — și drumul e …
Vîntul prin tei Ehei. Aud vîntul prin tei fluierul mierlelor răgetul vecinilor la miez de noapte cînd îi apucă setea de adevăr Aud aud pașii milimetrici ai furnicilor cucerindu-mi balconul bubuitul mașinilor tunate pentru apocalipsă tunetul motocicletelor aidoma în plină cursă la unu noaptea pe Bulevardul Titulescu din Cluj Cavalcada asta se repetă pe noapte …
Reușea să-și ducă trupul dintr-un secol în altul, cu mari pierderi. Părinți, prieteni, dinți, speranța și bucuria de a trăi. Trebuia să fie foarte atent cum trăia mai departe, să nu alunece când traversa tăcerea înghețată dintre oameni. Fluturele Pubis zburase demult, prin el se săpase o stradă, și-n interiorul lui auzea zgomotele falsei tăceri …
Ottilia Ardeleanu singurătate la pachet nu nu am timp doar postez mă interesează părerile voastre postez și aștept în colțul camerei reacțiile menajera gătește mirosurile de grăsime umplu orașul vreo două pisici un pescăruș și alte viețuitoare se învârt pe aci eu scriu dusă am citit de curând ceva și m-a inspirat nu nu fac …