De libertate Într-un tîrziu ceas Lumea s-a schimbat Încerc să văd totul Prin geamul mat Deschisă poarta asupritoare Părea că dă semne De libertate În camera închisă Pe dinafară cu o cheie boltă Pe nevăzute Fata dormea cu spatele Spre ușă Ploua torențial Încă un flacon golit Și încă o substanță Nevăzută supusă Simțită Otrăvitoare …
Ea (I) Când era ea copilă, i se spunea că picioarele ei scurte bălăgănindu-se peste pământ îl legănau pe dracu care se ținea de glezenele sale cuprinzându-le infinit de ușor sub pământ, acolo unde numai taxiurile mirosind a mir mai îngăduiau câte-o slabă lumină verzuie, înlocuind gondolele care trec râul uitării. Căci dracu ca minciună-n …
Încercarea Plictisit de mofturile mele și de ale altora, de poemele mele și ale altora, mă bate gândul să mă călugăresc. Dar trebuie să găsesc o mânăstire care să-mi convină, fără zborul păsărilor care m-ar duce la gânduri de mărire, fără liniște cumpărată – de femei nu mai vorbesc și nici de cârciumi afumate –, …
locul gol „démocratie, c’est l’avènement du pouvoir comme lieu vide“ Claude Lefort – Le temps présent Firește că numai un pumn în gură din partea Marii Puteri Autoritare ne mai lipsea și așa democrația e fiica melancoliei din noi cei care nu prea știm cum s-o apărăm în zdrențele ei majestuoase deși patetic o venerăm …
fără paranoia in memoriam Mariana Marin in memoriam Mariana Marin cum știm, unii au turnat alții nu. după 35 ani de libertate câștigată ca la nimeni în partea asta de lume, cu sânge, parcă dinadins mi se dau zilnic motive strigătoare la cer să regret tot mai mult că nu fac parte dintre privilegiații dintâi …
Tristeți Îmi port ca pe-un copil bolnav tristețea, prin parcu-n care frunzele, asemeni clopotelor, plâng; și-aud cum crește neliniștea începutului de toamnă departe, și cum aleargă păsările ploii pe acoperișuri negre și se frâng. E-aceeași amintire și-aceeași deznădejde veche. Aș vrea cu brațele tale de astă-vară să mă cuprinzi; Pășesc pe urmele trecutului nostru, cum …
lacrimi de sidef iată-i din nou la răscrucea marilor drumuri de pe străbunele noastre plaiuri de unde au dispărut toți câinii de pază toți ciobanii mioritici topiți în perfidele blănuri de oaie îmbărbătați de vajnicii patrioți când cineva pică altul ia steagul împuținați vor fi și mai puternici indestructibili precum betonul fabricilor în care-și fac …
Adio bîlbîială într-o singură limbă Într-o bună zi m-am trezit că pot vorbi ușor toate limbile de pe pămînt. Adio bîlbîială într-o singură limbă, mi-am zis. Mai mult, înțelegeam dintr-una pe oricine chiar înainte de a-și deschide gura. Tot ce voia să spună mi-era deja știut. Vedeam cu propriii mei ochi dincolo sau dincoace. Întindeam …
(și când scrii) Și când scrii cu vorbele zilei de azi ți se pare că-n zări se dărâmă castele de cărți de sub care roiesc ipoteze enigme crochiuri de trupuri betege și vagi bănuieli ce poartă pe brațe înțelesuri pribege. Cazi în genunchi te înalți prin frunzișul răscopt de-ale visului febre, e de ajuns o …
Emilia Amariei Am văzut pescăruși am văzut pescăruși rotindu-se lin în văzduh deasupra amorțirii mele mișcau în spirală albastrul deschizând porți sinelui meu subiacent care se dezmorțea ușor voi ieși, mă voi mișca mi-am spus vreau să umplu eterul cu forma gândului a trupului meu în trecere pot să amestec forțe nevăzute să reașez culorile …
Cele șapte imperfecțiuni – retragere în amurg – 1. tu umbli răsfrântă ca anotimpurile ești ceea ce gândesc eu fără de moarte pul¬berea fină ce se impune în tot ce înseamnă trecere-n carte tu ești valul de Frunze din EUTOPIA povestea – idee ce îmi subție carnea dinspre azi în neunde floare bluestem negru nisip …
Make poetry great again! de-aș fi Donald Trump aș da un ordin executiv prin care aș interzice poeților slabi să mai scrie și imediat aș face publică lista cu ei după ce-o vor citi poeții buni și cunoscătorii de poezie se vor întreba unii pe alții admirativ contrariați speriați de unde mama dracu’ a știut …