Într-un proiect de anvergură al Editurii Junimea, editarea operei filozofului Marin Tarangul, autor de poezie, critică și istorie de artă, de scrieri teologice, a ajuns la teza de doctorat despre arta poetică la Nichita Stănescu, susținută în 1987 la Institutul de Studii Orientale de la Paris (INALCO), sub coordonarea Catherinei Durandin; era al doilea doctorat …
Adăugându-se celor două volume de perspectivă, Avangardismul poetic românesc (1969) și Avangarda în literatura română (1990), cartea lui Ion Pop, Gellu Naum. Poezia contra literaturii și, mai cu seamă, reeditarea ei, care cuprinde un capitol în plus despre mai puțin comentatele volume din intervalul de alunecare realist-socialistă, rămân repere pentru studiul unui „pohet“ suprarealist de …
Profesorul universitar și criticul Nicolae Oprea a intrat în acest an, la data de 3 iulie, în al patrulea sfert de veac al existenței. În critică, a debutat în 1972 în revista „Echinox“, al cărei redactor a fost între 1972 și 1974, ca student la Filologie, la Cluj. Debutul său editorial s-a produs abia după …
Într-o bibliografie totală a secolului XX, de tip borgesian, cu siguranță volumul lui Lazăr Popescu, universitar de Târgu-Jiu, ar avea nota sa indeniabilă; cartea reunește cinci studii despre cinci poeți „ai optzecis mului”, cu doar câteva rânduri de prefață, în care se afirmă rituos preferința interpretării de tip bachelardian, fără a oferi alte criterii pentru …
Problema timpului reprezintă una dintre temele esențiale ale creației lui Mircea Eliade. Nu întâmplător, ea s-a găsit mereu în centrul preocupărilor exegeților autorului Nopții de Sânziene. O dovedește și recenta carte a lui Henri Duchêne, intitulată Tema timpului în opera lui Mircea Eliade (Tracus Arte, 2025). Traducerea, cuvântul-înainte și notele finale poartă semnătura Ancăi-Daniela Mihuț, …
Născut în România în 1951 și stabilit în S.U.A., cu studii de licență în Filologie și cu un doctorat clinic în psihanaliză despre Miorița, balada națională a românilor, Adrian George Sahlean a adăugat la bibliografia personală 13 volume tălmăcite în engleză din literatura română, semn că formația sa culturală nu se limitează la granițele geografice …
Un capitol, care a avut o mai mare sau o mai mică pondere în diferite momente ale evoluției literaturii (în funcție de viziunile artistice adoptate), îl constituie proza cu tematică istorică. Aceasta a avut ca pretext reflectarea unor personalități proeminente ale trecutului, a unor evenimente decisive, a tablourilor de epocă, ori, dimpotrivă, a unor aspecte …
Marcel Tolcea nu este un autor prolific, dar reușește să compenseze acest neajuns aparent prin extraordinara meticulozitate a investigațiilor sale. Drept consecință, lucrările pe care le-a publicat de-a lungul anilor s-au bucurat de o receptare favorabilă din partea criticii literare. Este suficient să amintim, în acest sens, o serie de studii precum Eliade, ezotericul (2002, …
Trei eseuri despre trei cărți ale lui Virgil Nemoianu – O teorie a secundarului. Literatură, progres și reacțiune, Postmodernismul și identitățile culturale. Conflicte și coexistență și Calmul valorilor –, cărora li se adaugă trei dialoguri realizate cu profesorul de la Universitatea Catolică din Washington pentru revista „Convorbiri literare“, reunește Cassian Maria Spiridon în volumul Virgil …
Spre deosebire de literatura SF, care își proiectează întâmplările în viitor, proza fantastică tradițională își plasează evenimentele în trecut. În felul acesta se petrec lucrurile și în romanele Doinei Ruști, o apreciată autoare de literatură fantastică de azi. Prozatoarea a ales ca decor predilect al narațiunilor sale epoca fanariotă. Este vorba despre perioada cuprinsă între …
Editura Casa Cărții de Știință din Cluj-Napoca ne propune o întâlnire cu trei „Scriitori aleși“. Este vorba despre Adrian Popescu, Aurel Rău și Ion Pop. Selecția a fost gândită de Irina Petraș, coordonatoarea colecției, una dintre cele mai prolifice exegete ale vieții literare de azi. Propunându-le cititorilor o nouă întâlnire cu câteva nume de referință, …
Nu știu dacă Ioan Radu Văcărescu, pe care regretatul Nicolae Manolescu îl alinta Ienăchiță, este cel mai frumos din orașul „acela“. Dar în mod sigur este unul dintre locuitorii cei mai îndrăgostiți de burgul său natal de pe Cibin. Și nu neapărat de ambianța lui vizibilă, de „grădină“, cu breasla horticultorilor înființată la 1773, ci …