La ce servește Cenzura (în România, mereu cu majusculă) într-un stat totalitar – asta știm cu toții. Poate servi ea însă și la altceva decât la terorizarea exercitată asupra culturii prin mijloace administrative? Astăzi, când spaima insuflată de această instituție a trecut, sperăm definitiv, putem încerca să vedem dacă respectiva instituție a avut și altă …
Traducerea nu este niciodată același lucru cu originalul, însă există momente astrale în care dialogul unui poet cu creația altui poet, care scrie într-o altă limbă, produce un text cu dublă portanță: pe de-o parte, un echivalent strălucit al discursului inițial, iar pe de alta, o operă de sine stătătoare, cu existență distinctă în limba-țintă. …
Creația poetică a Angelei Furtună e un produs caracteristic al unei vitalități ale cărei revărsări nu întârzie a se supune unei conștiințe care îi măsoară secvențele, le înscrie în sine. Acestea alcătuiesc o textură a lucidității inclusiv autoanalitice având ca obiect mediul ambiant abordat într-o perspectivă compusă din teme eteroclite, spre a ilustra o actualitate …
Au trecut mai multe decenii de cînd se vorbește despre ștergerea granițelor dintre genurile literare, dar aceste discuții sînt teoretice. Majoritatea autorilor, chiar cînd practică diferite genuri, își încadrează destul de clar fiecare dintre lucrări în perimetre disjuncte: poezie, proză, dramă. Faptul acesta nu constituie niciun neajuns în el însuși dacă valoarea literară există. Varujan …
Prozator cu o vastă operă, Gheorghe Schwartz a debutat în 1972 cu romanul Martorul, din care se întrevede edificarea unor parabole cu substanță morală, întemeiate pe analiza psihologică și plonjările în fantastic. Trilogia romanescă din anii 1978-’81 – Pietrele, A doua zi, Spitalul – învederează, în plus, înclinația prozatorului spre condiția omului predispus către alienare …
Caruselul angoaselor și al dezolării ne poartă prin Zilele unui timp infernal, volum de poezie semnat de Gellu Dorian. Adunate într-un jurnal de stări contradictorii, neliniști sau anxietăți camuflate în observații amarnic-lucide despre mersul vremurilor, notațiile poetice redau o radiografie a slăbiciunilor și limitelor proprii care devin, astfel, exerciții de ,,interiorizare a finitudinii“, cum ar …
Odată ce ai deschis Jurnalul lui Gheorghe Grigurcu – am în față cel de-al VIII-lea volum –, sesizezi numaidecât ceea ce îl diferențiază, insolitul său care face dificilă încadrarea în genul autobiografic, evidențiind accepția particulară pe care cunoscutul critic literar o conferă diaristicii. Jurnalul lui Grigurcu nu este situat în timp, nu scandează – prin …
La această întrebare își propune să răspundă Gheorghe Glodeanu, într-o masivă sinteză intitulată, modest, Prolegomene la o istorie a diarismului românesc.Întrebarea este justificată de o lungă tradiție care consideră literatura noastră drept una a pudorii, în care elementele de intimitate pătrund târziu și cu fereală în texte, iar scriitorul are mari rezerve în a-și comunica, …
Despre Răzvan Fugaciu nu știu nimic. Doar că manuscrisul volumului său de debut, Toate într-o singură inimă, a fost cîștigător al concursului organizat de Uniunea Scriitorilor și Editura Cartea Românească în anul 2024, că autorul are 31 de ani, e absolvent de Teologie la Alba Iulia și predă în învățămîntul preuniversitar, fiind numit de elevii …
Cafeneaua îngerilor nu este o carte de critică literară, ci, cum spune un subtitlu lămuritor, un istoricon literar-sentimental; este un istoricon, pentru că tabletele, eseurile, notele și evocările lui Horia Bădescu iau o distanță semnificativă față de periodizarea, canonul și rigoarea istoricului literar, este literar pentru că textele explorează lumea literaturii și este sentimental întrucât …
Pentru generațiile mai vechi, care au prins regimul comunist, Securitatea este o instituție de tristă amintire, un instrument represiv de o atrocitate demonică, recurgând la tot felul de abuzuri, la teroare, la șantaj, la crime, pentru a impune o ideologie și a menține la putere, prin forță, o direcție politică. Pentru generațiile noi, aflarea adevărului …
Ion Ianoși l-a numit în memoriile sale pe Vladimir Tismăneanu drept un „aventurier al ideilor“, iar din context cititorii înțelegeau că este o sintagmă depreciativă, sarcastică, folosită pentru a-l compromite. Rândurile consacrate de Ianoși profesorului româno-american de la University of Maryland erau parcă scrise precipitat, nervos, de unde și riscul de a comite o eroare …