Ciprian Măceșaru evoluează cu lejeritate în mai toate genurile literare fiind, în același timp, un autor multidisciplinar: scriitor, fotograf, jurnalist cultural, muzician. Volumul său de eseuri „Undița și ochiul“ (Editura Curtea Veche, 2024, 232 pagini) este expresia acestor preocupări, fiind deopotrivă, o colecție de teme din realitatea imediată, o despărțire de esteticile care ucid arta …
La Editura Junimea din Iași a apărut cartea lui Gheorghe Schwartz, Dinozaur muribund. Semnificativ se dovedește subtitlul lucrării, care ne atrage atenția asupra faptului că nu ne găsim în fața unui nou roman semnat de prolificul prozator. De data aceasta este vorba despre O altă biografie. Memorialistica se bucură de o bogată tradiție în literatura …
Apărut oarecum în siajul tumultului de apariții editoriale circumscrise Centenarului Marelui Război, volumul coordonat de Rudolf Gräf și de Daniel Stanciu-Păscărița reunește douăzeci și cinci de studii elaborate de cercetători și istorici din România, Austria, Germania, Serbia și SUA, toate dedicate efectelor multifațetate ale primei conflagrații mondiale asupra grupurilor minoritare germane din România primului deceniu …
O carte frumoasă, în ediție bilingvă, română și engleză, tipărește Andrea H. Hedeș care, în Martie curge, aprilie visează. Acuarele (Editura Neuma, 2025), „vernisează“ peste douăzeci de acuarele; acestea se însoțesc cu poemele într-o geneză reciprocă pentru că, iată, lucrările pictorului nu ilustrează poemele cărții, ci le (re)produc. Poezia asumă o constelație simbolică prin care …
În 1996, Samuel Huntington publica studiul Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, o carte devenită populară în lumea academică și nu numai, ca răspuns polemic la o altă carte care făcuse valuri, Sfârșitul istoriei și ultimul Om a lui Francis Fukuyama apărută în 1992. Ambele cărți iau act de încheierea Războiului Rece odată cu destrămarea …
I-a luat mult timp omenirii să accepte că, cel puțin în ce o privește, unitatea și identitatea nu sunt nici pe departe un punct de plecare, ci, cel mult, un punct de destinație sau, mai curând, un deziderat, un ideal, niciodată pe deplin împlinit. Realitatea dezminte orice prejudecată spirituală sau religioasă în privința formării omului …
Sunt interesat de multă vreme de ceea ce numim generic religie populară, adică un ansamblu de credinţe, practici, ritualuri şi reprezentări trăite (perfromate, cum am spune în noua limbă română) comunitar, adesea în afara sau la marginea doctrinei oficiale ale unei biserici. Religia şi religiozitatea populară este „vie“, imprevizibilă, plină de emoţie şi energie. Este …
Din capitolul pe care Nicolae Manolescu i-l consacră lui Alexandru Călinescu, în Istoria critică a literaturii române, lipsește o observație care, cred eu, se cuvenea făcută. Și anume, că în 1986, când a apărut cartea cu același titlu, cea de-a patra, a lui Alexandru Călinescu, metafora „bibliotecii deschise“ nu mai era deloc o formulă structuralistă …
Chiar dacă editura nu precizează anul apariției, nici măcar prin inserarea obișnuitei „descrieri CIP“, cititorul avizat știe că Aurel Rău își publică antologia extinsă Încifrările, ca un volum aniversar, cu puțin înainte de împlinirea vîrstei de 95 de ani ceea ce se va petrece pe 9 noiembrie. Nu există în Uniunea Scriitorilor un membru cu …
A trecut aproape neobservată o nouă carte de Nichita Stănescu, alcătuită în principal de Dora Stănescu, soție a poetului, la o editură specializată în manuale de contabilitate și business general. Este o apariție care succede, în această zonă a ineditelor postume, volumul însoțit de CD Vin perșii, mamă (2014), unde erau reproduse o serie de …
Dacă există cu adevărat o estetică douămiistă în literatura română, Dan Coman poate fi încadrat pe deplin în această categorie. Afirmat inițial ca poet, cu cîteva volume remarcabile (Anul cîrtiței galbene – 2004, Ghinga – 2005), Dan Coman publică în ultimele două decenii mai multe volume de proză, în care îmbină lirismul cu observația socială …
Spectaculosul cărții lui Berti Barbera, Ascultă și dă mai departe!, nu vine din artificii, fie ele retorice, documentare sau emfatice, ci dintr-o anumită privire panoramică strunită cu siguranța șarjată de unii în elitism, însă care e, de fapt, apanajul pasionatului erudit. Spun privire panoramică fiindcă albumele discutate, în al căror proces de selecție au fost …