(Octav Dessila, Iubim – vol. I: Început de viaţă,1941; vol. II: Sfârşit de viaţă, 1942; vol. III: Uităm prea repede,1943)
Octav Dessila (1895-1976), militar de carieră cu veleități de scriitor, un fel de Laurențiu Fulga al perioadei interbelice, a făcut presiuni asupra opiniei publice din vremea lui pentru a fi tratat ca un autor de prim-plan. Și și-a atins scopul. Dar după ce a murit, nu s-a mai vorbit despre el. Nici măcar trilogia Iubim, foarte bine primită la apariție, nu mai este citită sau menționată azi. Deși suferă de amatorism, trilogia merită totuși atenție, întrucât conține o mare cantitate de viață, fie și netransfigurată literar. Citind-o, ne putem face o idee despre modul cum se trăia în România cu optzeci de ani în urmă. Neculai Brateș, romancier important și profesor universitar la Universitatea din Iași, în vârstă de patruzeci și doi de ani, frecventează casa boierului ieșean Costache Boian și a soției sale Roxana, născută Botnărescu, împreună cu prietenul său Stejărel Racotă, șaizeci și unu de ani, descendent și el al unei familii boierești, rămas, însă, fără avere, pentru că trăiește ca un boem, cu nostalgia aristocrației de altădată. Suntem în anul 1936 și Culai, cum îi spun intimii lui Brateș, se îndrăgostește de Dana, o fată de șaptesprezece ani, unica fiică a Boienilor, elevă în clasa a VII-a la Liceul „Anca Doamna“. Ea, la rândul ei, îl iubește în taină, ca aproape toate fetele tinere din Iași, dar îndeosebi prietena și colega ei Aniuta Galub. În acest timp, fetei îi face o curte asiduă sublocotenentul Alexandru Cudalbu, în intimitate Dodo, fiul unui fost coleg al lui Costache Boian. Fata, însă, îi respinge dragostea și îi mărturisește lui Brateș că-l iubește. Le spune și părinților care încuviințează relația și sunt de acord chiar cu căsătoria lor, cu toată diferența de vârstă dintre ei. Nunta are loc foarte curând la conacul Boienilor din Poharna, iar apoi soții se mută la București, unde romancierul este transferat ca profesor universitar. Între timp Aniuta, care-l iubește pe Brateș (a și încercat cândva, fără succes, să se culce cu el), devine amanta lui Dodo. Când acesta este transferat și el la București, fata îl urmează, intenționând să-și facă studiile universitare în capitală. * La București, unde Brateș nu se simte bine, regretând patriarhalul Iași, Dana devine o femeie mondenă, împrietenindu-se cu Otilia, soția lui Remus Dimitriuc, un coleg de universitate al lui Culai. În saloanele acesteia, îl întâlnește pe Dodo care este amantul Otiliei, dar nu a renunțat încă la gândul de a o avea și pe frumoasa Dana, prilej care i se oferă în curând. Devenit maestru de călărie pentru cele două femei, Otilia și Dana, le creează acestora ocazia de a câștiga un concurs hipic. După sindrofia care are loc pentru sărbătorirea victoriei în casa Otiliei, noaptea târziu, la plecare, Dana, care a băut șampanie și se simte amețită și obosită, se lasă condusă de Dodo cu mașina. Acesta o duce la el acasă, unde încearcă să o sărute și apoi să o posede. Când se apropie mai mult de Dana, ea, cu bricheta aprinsă în mână, îl împinge; de la flacăra brichetei, rochia ei cu paiete ia foc. Dodo încearcă în zadar să o salveze. Crezând că femeia a murit, se sinucide împușcându-se cu un revolver. Brateș, constatând că a trecut de miezul nopții și soția lui nu s-a întors, telefonează la familia Dimitriuc; Otilia îi spune că Dana a plecat de puțin timp și îl asigură că va sosi acasă în curând; în același timp își dă seama că Dodo a trădat-o și a dus-o pe Dana acasă la el. De aceea, îi telefonează Aniutei pentru a-i spune că iubitul ei o înșală. Aniuta pleacă pe loc la locuința lui Dodo, unde îl găsește pe acesta mort, iar pe Dana în agonie. Este chemat Brateș care o transportă la spital, iar părinții Danei vin de la Iași și o mai găsesc în viață. Dana îi mărturisește lui Culai că și-a apărat onoarea. Apoi moare. Este înmormântată la Poharna, alături de bunica sa, Risanta Botnărescu. * Soții Boieni, zdrobiți de durere se izolează la Poharna, iar Culai se înapoiază la Iași, demisionând din învățământ și reluând bețiile și hoinăreala cu vechiul său prieten, Stejărel. Acesta este încurcat cu o chelneriță de la cârciuma lui Feiga Papis, dar romancierul o gonește din casa prietenului său. Împreună, cei doi îi fac o vizită la Cîrjoaia Raliței Vlădoianu, născută Balș. Tatăl Raliței l-a lăsat pe Stejărel executor testamentar, donând averea unor instituții de binefacere și cerând ca doar conacul să rămână neatins, în starea în care se afla. Culai o reîntâlnește pe Aniuta și începe o dragoste nouă cu ea, așteptând să treacă perioada de doliu pentru a se căsători cu cea care între timp a rămas însărcinată. Ralița moare, Stejărel se ocupă de moștenire, apoi și-o aduce din nou acasă pe Tincuța căreia urmează să-i revină după moartea sa întreaga avere. Chiar în seara când Culai și Aniuta îi comunică lui Stejărel că urmează să se căsătorească și îi propun ca el să le fie naș, acesta face un atac de inimă, cade pe stradă și moare.