(Sidonia Drăgușanu, Jurnalul Aurorei Serafim, 1956)
Sidonia Drăgușanu (1908-1971), scriitoare talentată, înnăscută, nu și-a însușit nimic din limba de lemn a epocii staliniste. O carte a ei din 1956, Jurnalul Aurorei Serafim, se citește și azi cu plăcere, nefiind atinsă de trecerea timpului. Autoarea are un firesc al exprimării și o anumită spontaneitate, datorită cărora tot ceea scrie, indiferent despre ce, devine atrăgător. Din scenele pe care le descrie nu lipsește un discret comic de situație.
Tânăra Aurora Serafim își notează periodic într-un jurnal impresii, amintiri și întâmplări din viața sa de educatoare la un cămin de copii, unde are în grijă grupa mijlocie. Aflăm, astfel, că într-o zi s-a prezentat la cămin Liviu Runcan, inginer constructor de treizeci și șase–treizeci și șapte de ani, văduv. Soția lui murise la nașterea a doi băieți gemeni, Noni și Duțu, iar aceștia au fost crescuți de sora lui, Margareta, de nouăsprezece ani. Acum însă, Margareta se căsătorise cu un medic, Emil, și plecase din localitate. Ca urmare, Runcan se vede obligat să-și aducă băieții la căminul de zi și venise să vadă care sunt condițiile și să-i cunoască pe aceia care le vor face educație.
După ce pleacă medicul Sasu de la cămin, vine un alt doctor, Horia Mihail, un tânăr serios care se simte atras de Aurora. Acesteia i-a murit tatăl, profesor de desen, când era mică, iar mama ei s-a recăsătorit cu un maior în retragere, după care s-a mutat la Brăila, unde a născut alți doi copii. Aurora fost crescută de bunici, care locuiau într-o mahala a Bucureștiului, fiind educată în spiritul cinstei și al corectitudinii. Spre sfârșitul anului 1944, amândoi bunicii au murit. Aurora terminase liceul și, la îndemnul mamei sale, intrase la Institutul de Arte frumoase, pentru ca, pe urmele pașilor tatălui său, să devină profesor de desen. Se întreținea dându-i meditații fiicei avocatului Sergiu Gorcea, Nana, o fată leneșă și încuiată la minte, care trăia în lux împreună cu mama ei, Gena, și cu sora mai mare, Lavinia, cea din urmă schimbându-și foarte des curtezanii și amanții. Dornică să cunoască o viață nouă, Aurora s-a apropiat de Lavinia, devenindu-i un fel de cameristă, fără să-și piardă, însă, puritatea sufletească.
Pe Nana a măritat-o mama ei cu un student la Drept, Petru Soare, iar în 1945, după căderea guvernului Rădescu, avocatul Gorcea împreună cu soția lui, cu Nana și cu soțul acesteia au părăsit țara, stabilindu-se în Occident. Lavinia urma să plece cu un maior american la New York, dar ofițerul, după ce s-a culcat cu ea, s-a întors acasă, unde avea soție și doi copii. Părăsită, Lavinia s-a consolat curând, căsătorindu-se cu actorul de operă Florin Lipa cu care s-a mutat la Cluj.
La o expoziție, Aurora îl cunoaște pe pictorul Ștefan Mincu. Acesta, apreciind puritatea ei, pretinde că s-a îndrăgostit de ea și că o va lua de nevastă. Dar, după o scurtă conviețuire, o părăsește și își reia viața destrăbălată. Femeia începe să se poarte ca o călugăriță, așteptând ca Ștefan să se-ntoarcă la ea. Când Lavinia revine de la Cluj, în urma despărțirii de actor, trăiește un timp și ea cu Ștefan, iar apoi se mută la verișoara ei Sorana care, însă, o alungă, ca s-o împiedice să-i seducă soțul.
Între timp, la cămin sunt aduși cei doi gemeni ai inginerului Runcan. Aurora are unele probleme cu copiii, mai ales cu o fetiță, Nina, părăsită de mama ei, nerecunoscută de tată și crescută de un bunic, care o tratează ca pe un copil al nimănui, iar soția lui chiar o chinuiește. Fetița se îmbolnăvește de pneumonie și, internată în spital, scapă cu viață numai datorită îngrijirilor atente ale medicului Horia și ale educatoarei Aurora. Speriată, Nina nu mai vrea să se întoarcă acum acasă.
În timp ce ușuratica Lavinia are o nouă aventură cu un medic, coleg cu Horia, sperând să se căsătorească cu el, Aurora și Horia hotărăsc să întemeieze o familie împreună. Decid să o adopte pe micuța Nina, pentru a-i oferi un cămin și căldura sufletească necesară unui copil. Directoarea căminului, Marta, îi felicită pe cei doi tineri. Este însă mirată – comic – cum s-a putut întâmpla ca doi salariați de-ai căminului să se îndrăgostească fără știrea ei.