Cum povestește Râul dintre de Ngugi Wa Thiong’o, pe dealurile străbătute de râul Honia, triburile din cele două regiuni din Kenya, Kameno și Mayuku, răspund fiecare în felul lui la prezența colonizatorilor albi. În Mayuku, predicatorul Joshua apără credința creștină într-un singur Dumnezeu al întregului univers. În Kameno, dimpotrivă, prestigiosul Chege este convins că tradițiile locale vor învinge. Unii membri ai generației tinere propun o sinteză între cele două opțiuni. Pe Muthoni, fiica lui Joshua, credința în Isus nu o împiedică să participe la riturile tribale ale tăierii împrejur. Iar Waiyaki, fiul lui Chege, fidel acestor rituri, se pregătește să predea în Kameno disciplinele moderne învățate la școlile misionarilor albi.
Muthoni, născută în Mayuku, nu se vindecă de rana tăierii împrejur și curând se stinge din viață. Waiyaki din Kameno se întreabă de ce a trebuit ea să moară și își dă seama că este îndrăgostit de sora ei creștină, Nyambura, cu care se întâlnește din când în când, ca din întâmplare, pe malul râului dintre cele două triburi. Sperând că cei din Mayuku și cei din Kameno se vor împăca, el se ocupă de fundarea unor școli noi, în care ar vrea să atragă profesori din Siriana, orașul misionarilor creștini. Acum membru în consiliul tribal din Kameno, Waiyaki, onorat cu numele „Învățătorul“ de admiratorii talentului lui pedagogic, pledează deschis în favoarea școlilor nou construite, curate, bine îngrijite, ai căror elevi știu să citească, să scrie și să vorbească o limbă străină. La o adunare a tribului, copiii cântă un cântec auzit de Waiyaki la Siriana:
„Tată, dacă ai avea multe vite și oi
Ți-aș cere o sabie și-un scut,
Dar acum
Nu vreau o sabie
Nu vreau un scut
Vreau scutul și spada învățăturii.“
Părinții își șterg lacrimile. Da, vor face acest efort. Va dura poate ani de zile, dar cândva, în viitor, viața lor, a tuturor, se va schimba în bine. Elevii continuă să cânte, răsplătiți de entuziasmul general:
„Tată,
Războiul scuturilor și săbiilor s-a sfârșit
Ce ne-a rămas?
Bătălia minții,
Bătălia gândirii.
Eu, noi, cu toții, vrem să învățăm.“
La una din întâlnirile lor pe malul singuratec al râului, Waiyaki îi mărturisește Nyamburei că o iubește și o cere în căsătorie. Nyambura îl refuză, din respect pentru Joshua, tatăl ei, acum mai convins ca niciodată de adevărul universal al creștinismului și de absurditatea riturilor încă respectate în Kameno. Ascuns, un rival invidios al lui Waiyaki, tânărul Kamau, și el din Kameno, spionează conversația și răspândește zvonul că, vai!, trădare, Waiyaki o va lua de nevastă pe Nyambura, creștină din Mayuku. Dușmănia dintre cele două triburi nu încetează să crească. Consiliul din Kameno, din care Waiyaki face parte, pregătește un atac împotriva predicatorului Joshua, tatăl Nyamburei. Waiyaki îl vizitează și îl previne, însă Joshua nu numai că nu-l crede, dar, bănuind-o pe Nyambura de trădare, declară că ea nu mai este fiica lui.
Ea își dă seama cât de mult îl iubește pe Waiyaki și cât de absurdă este atitudinea tatălui ei pentru care creștinismul, o religie a dragostei și a iertării, devine un motiv de persecuție a dragostei. Cei doi tineri, acum împreună, vor fi însă judecați de consiliul din Kameno pentru „trădarea“ lui Waiyaki. Cititorii nu află ce se va întâmpla, dar ultimele pagini le spun că în Kameno nimeni nu va îndrăzni să-l apere pe Waiyaki.
În cele două romane africane, Lumea se prăbușește de Chinua Achebe și Râul dintre de Ngugi Wa Thiong’o, principiile universale dictate de sus și tradițiile locale se luptă necruțător unele împotriva celorlalte. La Achebe, cum am văzut în octombrie anul trecut, puterea colonială zdrobește de departe, de sus, obiceiul tribal de a trăi împreună. În romanul lui Ngugi Wa Thiong’o, dimpotrivă, cultul comunității distruge credința în pacea și dreptatea universale. Două orbiri la fel de primejdioase oricând, oriunde.