Un fapt care ține de normalitate este ca eseiștii și cronicarii de întîmpinare să își adune periodic textele din periodice în volume care să le apere, pe cît se poate, de uitare și să constituie instrumente de lucru pentru cercetătorii viitorului. Aceștia vor putea să se documenteze asupra receptării unor cărți din vremea noastră și să analizeze percepția eseiștilor din prezent asupra literaturii și civilizației epocii care altfel nu le-ar fi accesibilă. Cronica, recenzia, tableta sînt specii mai puțin efemere decît se crede și fiecare dintre noi a descoperit lucruri interesante și valabile în publicistica secolelor XIX și XX.
Simona-Grazia Dima știe acest lucru, fiind o scriitoare cu activitate bogată, dar și o cercetătoare cu experiență în domeniul literar. Desigur, este mai cunoscută ca poetă, însă volumele ei de critică și de eseuri s-au bucurat de aprecieri, fiind și prezentate de personalități ale criticii și istoriei literare precum Ion Pop, Cornel Ungureanu, Mircea Martin, Livius Ciocârlie și alții. Profesorul timișorean Cornel Ungureanu semnează de altfel și prefața acestui Fulguriator. În ea, menționează începuturile literare și publicistice ale autoarei care, la rîndul său, evocă în volum cu nostalgie atmosfera literară a Timișoarei unde s-a format, a cenaclului Pavel Dan și a revistei „Forum Studențesc“. Stabilită în București, Simona-Grazia Dima se bucură de aprecierile prefațatorului empatic pentru solidaritatea cu „ai săi“ și pentru faptul că, în timp s-a depărtat de „decalogul optzecist“. Desigur, poeta și-a găsit o cale personală atît în poezie, cît și în critică și eseu.
În Fulguriator, Simona-Grazia Dima are, în primele trei sferturi ale cărții, patru secțiuni consacrate literaturii române contemporane cu peste 40 de cronici de întîmpinare la volume de poezie, proză, critică și eseu, publicistică apărute în ultimii 7-8 ani. În general, cronicăreasa alege nume semnificative ale peisajului literar la zi, autori consacrați, cu precădere optzeciști: Ioan Moldovan, Constantin Urucu, Mircea Petean, Lucian Vasiliu, la poezie, Nicolae Spătaru, Adrian Țion la proză, Nicolae Oprea, Dumitru Chioaru la critică și eseu. Dar autoarea se pronunță și asupra unor scriitori ceva mai în vîrstă precum Gheorghe Grigurcu, Alexandru Ecovoiu, Cornel Nistea, Victor Ivanovici și a unora mai tineri: Maria Pilchin, Andrea H. Hedeș, Menuț Maximinian, fără a ajunge însă la ultimul val, post-douămiist.
După cronicile la zi și evocări, Simona-Grazia Dima dedică ultimele 40 de pagini literaturii străine într-un caleidoscop de articole referitoare de la Thomas Hobbes, prin Kavafis, Seferis, Marguerite Yourcenar și alții pînă la Ivan Pilchin.
Abordarea materiei fiecărui volum asupra căruia meditează se face la poeta-cronicar cu un anumit fast, cu fraze somptuoase, fără nicio urmă de ironie, cu gingășie chiar, cu puține rezerve sau chiar cu reprimarea lor. Aș spune că orice autor, dacă Simona-Grazia Dima s-a decis să-i acorde atenție, se va simți mîngîiat cu un fulg îngeresc și ocrotit din start de orice rangă exegetică în stare să-i afecteze osul frontal în ceea ce se numește popular „Numele Tatălui“. La o autoare (Ana Dobre) se întrevede „o aspirație filosofică ce întrece spațiul domeniului ales“ și „imboldul irepresibil de a accede la o ontologie superioară“. Nicolae Oprea este elogiat pentru „bogăția nuanțelor“, „sobrietatea hieratică a discursului“, „emoția bine condusă și echilibrată“, „judecata [care] capătă o incandescență“. Exemple similare se pot extrage din toate articolele adunate în volum. Putem spune că, în toate interpretările, poeta are epitetele la ea.
Este lucru sigur că Simona-Grazia Dima este o iubitoare a literaturii, că are capacitatea de a admira cu intensitate textul literar și de a găsi între pietrele fiecărei albii de rîu pietricica pe care alți căutători nici n-ar observa-o. În felul acesta, poeta își află necontenit bucuria în lectură, iar aceasta este pentru ea un nesfîrșit prilej de încîntare. De aceea, noul volum se va citi, ca și precedentele, cu plăcere, dar și cu o ușoară rezervă pentru voluptățile cu care autoarea și-a adunat materialul.