Edgar Papu vs. Tudor Vianu a fost fi subiectul unei intervenții la Colocviul de la Memorialul Eminescu, Ipotești, 15 iunie 2023. Care a fost relația celor doi cu Eminescu? La fel ca aceea care îi leagă, să zicem, pe Ion Negoițescu sau pe Petru Creția de opera lui Eminescu, relația dintre legendarul poet și doi dintre marii lui comentatori. Numai că, în acest caz, nu e vorba de alegerea întâmplătoare a două nume ilustre, ci de pronunțarea împreună a două nume destinate să facă pereche.
Să examinăm mai întâi binomul Papu vs. Vianu: cei care i-au cunoscut bine pe amândoi i-au gândit mereu împreună. În istoria culturii, nu există, de altfel, multe perechi de acest fel, adică două personalități deosebite, dintre care una se găsește vizibil pe primul loc, în timp ce prietenul său se mulțumește cu locul secund. Cine decide această distribuție? Nimeni, ea se impune în chip natural. Cei doi se definesc prin reciprocitate, dar unul dintre ei va fi întotdeauna secundul celuilalt.
Asemenea armonie binară, în care perechea să fie sudată pe vecie, rămâne extrem de rară în lumea culturii, pentru că vanitatea creatorilor e infinită. Și, totuși, miracolul indestructibilei perechi are loc din când în când.
Goethe și Schiller personifică, în mod exemplar, această relație: dacă poezia, teatrul și proza lui Goethe au avut mereu nevoie de aprobarea entuziastă sau tacită a lui Schiller, teatrul celui din urmă nu a putut lua naștere decât alături de Goethe. Autorul lui Don Carlos a căutat mereu, pentru tot ce a scris, gestul aprobator al prietenului său mai mare. Într-un asemenea cuplu, rolul cel mai greu revine „numărului doi“, celui care a adoptat conștient poziția subalternă, punându-se de multe ori în umbră pentru a spori strălucirea celui dintâi. „Numărul doi“ joacă rolul eroic, deoarece, în ciuda valorii sale, care l-ar fi putut situa oricând pe primul loc, el a adoptat conștient poziția secundă.
Există în lumea germanică și o altă pereche paradigmatică, deși compusă din personaje mai degrabă funeste: e vorba de Marx și Engels. Asociați în mintea tuturor la un proiect până la urmă criminal, comunismul, observăm totuși că Engels părea mai rațional și mai uman, în ciuda faptului că se mândrea cu titlul de „marxist“. A făcut enorm pentru tipărirea, difuzarea și impunerea operelor lui Marx, dar a făcut-o întotdeauna discret, cu o rezervă de bun-simț.
Cuplul Vianu-Papu, cu Vianu pe primul loc, definește una din foarte puținele perechi culturale românești. Ca și în alte cazuri, biografia s-a combinat fericit cu opera lor scrisă, din prima tinerețe și până la sfârșit. Vor intra împreună în istoria culturii noastre.