Am citit: Tinerețea neidealizată

(Dinu Pillat, Tinerețe ciudată, 1943)

Dinu Pillat, scriitor rafinat, ne oferă în romanul Tinerețe ciudată, publicat în1943, o imagine neidealizată a tinereții. În paginile acestui roman, nu vom găsi nimic din romantismul convențional practicat automat de alți prozatori când aduc tineri în prim-plan. Într-o vară din perioada de după Primul Război Mondial, Manina Rășcanu, o tânără de nouăsprezece ani, frumoasă și inteligentă, proaspăt bacalaureată, se înapoiază la București, cu trenul, după o vacanță petrecută la mare. Este însoțită de mama ei, Solange, o femeie de patruzeci și doi de ani, încă atrăgătoare, rămasă de mai mulți ani fără bărbat. Soțul ei, Ivan Rășcanu, marinar, nu s-a mai întors dintr-o călătorie și se presupune că a fost ucis într-un port de pe coasta africană a Mării Mediterane. Solange și fiica ei trăiesc în condiții bune de pe urma unor venituri obținute de la o vie din regiunea Odobeștilor. În tren, Manina îl cunoaște pe tânărul Laurențiu Ioanid, în vârstă de douăzeci de ani, student la Drept (urmează cariera tatălui său, Alexandru Ioanid, avocat în capitală) și îl invită să o viziteze. Manina nu intenționează să-și continue studiile. Are în anturajul ei câțiva tineri cu care flirtează și vrea ca în final să-și aranjeze viața prin căsătorie. Vizitând-o acasă, Laurențiu, care s-a îndrăgostit de ea de cum a văzut-o, o cunoaște pe Yolanda Silivestru, douăzeci și unu de ani, studentă la Litere, prietenă cu Manina, dar urâtă foc; îi mai cunoaște pe Adrian Stratulat, fiul unui medic, elev în ultima clasă de liceu, îndrăgostit până peste urechi de Manina, pe Sergiu Antim, fiul unui procuror, student la Litere și coleg cu Yolanda, un curtezan permanent al Maninei (intenționează să scrie un roman având-o pe tânără drept protagonistă). Într-o zi, Sergiu vine în vizită la Manina însoțit de un fost coleg de-al lui, Alexe Trofim, fiul unui maior, care după terminarea liceului nu a mai urmat nicio facultate, deși părinții cred că este student la Medicină. Dezgustat de viață, bolnav de tuberculoză, cu convingeri ateiste, el plănuiește ca atunci când va împlini vârsta de douăzeci și unu de ani să se sinucidă. Când o cunoaște, însă, pe frumoasa Manina, mizantropul Alexe se îndrăgostește de ea, dar fata nu răspunde nici dragostei lui, nici dragostei celorlalți trei adoratori care o vizitează și o curtează cu asiduitate; îi lasă însă pe toți să spere, jucându-se cu sufletul lor. Ea trezește gelozia Yolandei care îl iubește pe Alexe, suferind că acesta este interesat exclusiv de Manina. Yolanda nu are tată, locuiește împreună cu mama sa și cu un frate mai mare, Veniamin, care a rămas paralizat după ce s-a îmbolnăvit. Alexe se împrietenește cu Veniamin, dar, inoculându-i ideile lui sumbre, îl determină pe infirm să se sinucidă, prin otrăvire, spre consternarea familiei și chiar a lui Alexe. Manina pleacă de Crăciun la Predeal, unde își petrece vacanța practicând schiul, sport care o pasionează. Este urmată de toți cei patru adoratori de la București, fiecare curtând-o în felul lui. Pe fată, însă, adorația lor o lasă rece, pentru că nu se simte atrasă cu adevărat de niciunul. În primăvară, merge într-o seară în vizită, împreună cu Sergiu, la o mătușă a lui unde îl cunoaște pe Vladimir Domșa, un tânăr în vârstă de treizeci de ani, student la Conservatorul din Paris; acesta le oferă un mic concert de pian. Manina și Vladimir simt imediat o atracție reciprocă, se îndrăgostesc și hotărăsc să se căsătorească. El este orfan (părinții i-au murit într-un accident de cale ferată) și a fost crescut de mătușile sale, Aglaie și Sofia Prohib. Bătrânelor le place fata și, cu consimțirea lor, în luna mai se face nunta, urmând ca tinerii să se retragă la o moșie a lui Vladimir, din nordul Moldovei. El este hotărât să părăsească viața artistică. Totuși, Manina îl convinge ca, după ce vor petrece o bucată de timp la moșie, să-și reia vechile îndeletniciri artistice, ea angajându-se să-l secondeze în turnee. În ziua nunții, Yolanda, revoltată că ea va rămâne fată bătrână, vrea să se dea primului întâlnit, dar bărbatul asediat de ea o respinge cu brutalitate, spunându-i că nu se culcă pentru nimic în lume cu o urâtă. Tânărul Adrian, care visează să călătorească în lume, fuge de acasă și trimite o ilustrată din Constantinopol, iar Laurențiu încearcă să se consoleze cu altă fată, dar află că ea este logodită. Iar Alexe, punând în aplicare ceea ce plănuise, se sinucide, împușcându-se în tâmplă cu revolverul tatălui său.