CEARCĂN
Numai un refugiu de o clipă
(când viața clipei este uneori
durata vieții care ți se lasă)
în miezul rece și neștiut
al incendiului – floarea zarzărelui
care se deschide și din lăuntrul ei
privești către lume
la pândă stă muntele întins
pe labele din față
și soarele viclean retras în sine
cum ochiul unui pahiderm
și moara putredă ce supraviețuiește
în aripile răsucind destine
și umbrele-mpingându-se-ntre ele
să-și facă loc în cenușiul murmur
în miezul rece mai rămân cuvintele
ca o menajerie credincioasă
intrată brusc în panică și iată
de pe buzele tale pe creștetul ei
de pe buzele ei pe umărul tău
cuvintele se bezmeticesc sub
presiunea memoriei (singura
punte care mai rezistă între
nașterea florii și zbuciumul
umbrelor care și-au pierdut sufletul)
ci floarea zarzărelui te ocrotește o clipă
și cele mai importante lucruri
o țigară fotografia lui Borges și creionul
abia mai încap împreună
în miezul geros al incendiului
care se pregătește să mistuie lumea
ca o răzbunare / imaculând-o
Q.E.D.
”Prout cogitationes rerumque ideae ordinantur et concatenantur in mente,
ita corporis affectiones seu rerum imagines
ad amussim ordinantur et concatenantur in corpore.”
B. Spinoza1
1.
(Propoziție)
Într-o dimineață răcoroasă de septembrie
întâlnirea cu fata blondă care te întreabă
unde se află Transformatorul nu poate fi asemănată
decât cu întâlnirea celebră dintre o umbrelă
și o mașină de cusut
pe masa de disecție – cândva demult
(Demonstrație)
În zorii acelei zile de duminică
pe o stradă lăturalnică a cartierului de nord
priveai doar în jos și călcai cu grijă
pentru că tocmai se mutase cerul sub tălpile tale
cu păsările lui cu tot în timp ce oamenii
rătăceau în văzduh ignorându-se reciproc
(glu glu glu
printre pașii tăi
porumbeii se feresc
de oamenii răi)
nu ți-ai dat seama că procesul schimbării
se declanșase deja sub comanda Transformatorului
deși când ai trecut pe lângă el ar fi trebuit
să observi înscrisurile și desenele
intens colorate
(ca niște avertismente)
în care l-au învelit maeștrii graffiti-ului
abia după ce ai auzit întrebarea spusă grăbit
ai început să sesizezi că întunericul luminează
și că frigul încălzește
(dacă tensiunea
scade – la o adică
în altă parte
ea se ridică
astfel încât
alternanța
mai curând
omoară speranța)
iar la puțin timp după dispariția acelei fete
deasupra cartierului de nord pluteau
cuburi mari de beton împodobite în culori
pluteau parcă susținute de zumzetul lor interior
măcinând iluzii orgolii averi
transformatoarele stăpâneau perimetrul
pe care-l traversai
quod erat demonstrandum
(Corolar)
Și cerul rămăsese jos în grija porumbeilor melomani
care țopăiau lichid
pe ritmurile lui Lou Reed2
”ea își pictase degetele de la picioare
în chip suprarealist și de obraz
își atârnase proteza dentară
prinsă de nas”.
2.
(Propoziție)
A fost seară și apoi a fost noapte
adică lumina a început să se tulbure
și după aceea a fost întuneric
adică degetul mare de la piciorul drept
(pe care-l vedeai stând culcat)
a început să se depărteze
până când a dispărut
(Demonstrație)
Erai băiat și era fată
Adică tu aveai ceva în plus și ea ceva în minus
adică tu în afară și ea în lăuntru
(în aparență)
pe tavanul de deasupra voastră
adică în locul unde privirea era limitată
blocată de o priveliște neașteptată
se lățea o tablă de șah pe care
doar Regele Negru și Regina Albă mai rămăseseră
și te gândeai că acolo ar fi trebuit să fie cerul
adică o imensitate în care alți băieți și alte fete
se îmbrățișau
dar ea te-a întrebat ”ce faci”
și tu ai răspuns ”ce aștepți”
și a fost seară și apoi a fost noapte
quod erat demonstrandum
(Corolar)
Încet și cu mare greutate ai reușit să-nțelegi că realitatea
intră în cuvinte ca o boală
adică un fel de suferință plăcută care amăgește sensul –
împreunare care desparte
3.
(Propoziție)
Bătrânul are în balcon
o floare de mușcată
aproape în întregime uscată –
doar o frunzuliță verde
mai rezistă ascunsă
printre tijele maronii
(Demonstrație)
Din cauza ei
toarnă cu insistență apă
în ghiveciul de lut ars –
săptămânal și în pofida
iernii de afară bătrânul
udă ”Pelargonium triste”
adusă cândva de marinari
din Africa de Sud
unde el nu va ajunge niciodată
quod erat demonstrandum
(Corolar)
Dar se simte responsabil
pentru viața care mai există
într-un chip amabil
____________________
1 „După cum se ordonează și se înlănțuiesc în suflet gândurile și ideile despre lucruri, la fel se ordonează în corp afecțiunile lui sau imaginile lucrurilor.“ (B. Spinoza, Ethica, V, pr. 1);
2 în 1972, muzicianul glam rock Lou Reed (“Velvet Undergroud“) și-a lansat albumul „Transformer“;