Un preţios manuscris armean din Gheorgheni
Muzeele, bibliotecile și arhivele din România posedă un mare număr de prețioase manuscrise armene, datând din sec. XIV-XIX, ele având caracter laic sau religios.Numele tinerei Lusine Sargsyan, cercetătoare la Departamentul de Istoria Artei și Studiul Scriptoriilor din Matenadaran – Institutul de manuscrise vechi „Mesrop Maștoț“ din Erevan, este cunoscut cititorilor României literare, încă din 2016, când am scris despre așa-numitul „Șaracnoț“ (Carte de imne liturgice) cu anluminuri, lucrare păstrată în colecția de „Manuscrise orientale a Bibliotecii Academiei Române“.
De această dată, volumul LIX din „Revue des Études Sud-Est Européenes“ din 2021, care apare sub egida Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, a publicat articolul său, intitulat „Armenian Gospel of Surkhat (Crimeea) at the Armenian Catholic Parish of Gheorgheni“.
L.Sargsyan s-a oprit la o „Evanghelie“, copiată la Surkhat (Crimeea) în 1354, aflată în Colecția de manuscrise și de cărți vechi armene tipărite a Parohiei Catolice Armene din Gheorgheni, a cărei comunitate are o istorie de peste 300 de ani în România.
„Evanghelia“ studiată este cel mai vechi manuscris datat din colecția amintită. Ea a mai fost în atenția lingvistului și orientalistului francez Frédéric Macler (1869-1938), care în 1935 alcătuise doar un catalog al manucriselor armene din Transilvania, inclusiv cele de la Parohia din Gheorgheni. De asemenea, Sylvia Agémian din Beirut (Liban), doctor în istoria artei al Universității București, a publicat (1982), în română și franceză, la editura „Meridiane“ volumul „Manuscrise medievale armene în colecții din România“, printre care și „Evanghelia“ din 1354, dar nu a aprofundat subiectul.
În prezent, Lusine Sargsyan vine cu o analiză detaliată a manuscrisului amintit. Aflăm că anluminura lui constă în redarea portretelor evangheliștilor Matei, Marcu, Luca și Ioan (cu discipolul său Prochorus).
Colofonul principal dovedește nu numai data (803 din calendarul armean / 1354 d.Hr.) și locul – orașul Surkhat din Crimeea, unde au mai existat importante centre de copiere a unor manuscrise armene, în afara Ciliciei și Armeniei.
Studiul paleografic arată că cele patru „Evanghelii“ au fost scrise de același scrib. Anumite litere au aceeași reprezentare paleografică, cele ornamentale folosind aceeași metodă de punere în evidență cu roșu. În plus, aceste ornamente se repetă și în alte manuscrise, existente în România, cum ar fi „Evanghelia“ din 1351 din Colecția Bibliotecii Arhiepiscopiei Armene din București.
Autoarea este de părere că valoarea acestui manuscris constă și în ilustrațiile sale. Starea în care se află actualul manuscris sugerează că sistemul de anluminură este unul singur în cele două așezări armene din Crimeea – Caffa și Surkhat.
Gustave Flaubert – 200
La două secole de la nașterea lui Gustave Flaubert (1881-1880), revista literară „Lire“ i-a consacrat un număr special. Sumarul celor 100 de pagini conține următoarele teme:
Gustave Flaubert, aniversare specială!
Cele două secole care ne despart de la nașterea sa nu schimbă nimic – el este părintele tuturor scriitorilor de azi! În patru romane, un dicționar și o culegere, Gustave Flaubert a remodelat profund peisajul literar și a arătat, prin exemplul său, că scrisul ar putea să fie imaginat ca pe un mod de a trăi.
Revista „Lire“ trebuia să-l fi onorat într-un număr special, astfel încât, cufundați-vă în tribulațiile ermitului din Croisset, mult mai animate decât lasă de bănuit porecla sa, el fiind marcat de călătorii, prietenii durabile și iubiri cu eclipse!
Retrăiți scandaloasa aventură a lui Madame Bovary, regăsiți sângeroasele bătălii ale lui Salambô, aventurile lui Bouvard și Pécuchet, emoționantul devotament al lui Félicité din Un suflet curat!.. Deoarece el a împins devotamentul pentru arta sa până la toate cuplurile sale,Flaubert pare azi ca un scriitor prin excelență, aceasta în toate sensurile termenului!
Desenele lui Franz Kafka
Circa 100 de desene inedite ale autorului romanului Procesul, care îi ceruse prietenului său, scriitorul Max Brod, legatarul moștenirii literare a lui Kafka, să le ardă au apărut, în cele din urmă, după ce au tranzitat Israelul și Elveția, ne informează revista „l’Obs“. Aceste desene au apărut, la începutul lunii noiembrie, la Editura C.H. Beck din Germania, urmând ca în primăvara lui 2022 să apară și în Statele Unite și în Marea Britanie. În imagine: unul dintre desenele lui Franz Kafka.