Reconstrucție cu pași mici

A apărut la Editura MNAC, București, 2020, volumul Ion Țuculescu. Reconstituirea. Volumul are o prefață semnată de Călin Dan, fotografii de Lucian Rogneanu și Emilian Albu și a fost tipărit cu ocazia expoziției omonime al cărei curator a fost Mihaela Velea, iar consultant științific Cătălin Davidescu, în perioada 16 iulie – 1 septembrie 2020, la Muzeul de Artă Craiova.

Reconstituirea, titlul pe care îl poartă atât cartea, cât și expoziția, sigur că nu este ales întâmplător. Urmând strategia pașilor mici, după cum mărturisește, Cătălin Davidescu face un efort susținut în demersul, nu doar profesional, ci și profund uman, de reașezare a operei, restituire a adevărului ei, de reconstituire a sensului nealterat al creației și al creatorului acesteia. Este un act altruist și o probă a unui devotament de care, de cele mai multe ori, posteritatea creatorilor, fie ei pictori, scriitori, compozitori, nu se poate bucura. Este și o dovadă de probitate morală, deoarece Cătălin Davidescu alege să facă lumină într-un caz complicat, controversat și realizează aceasta sine ira et studio, dând dovadă de echilibru, decență, rigoare și umanitate și, putem să o spunem, dragoste față de artă.

Destinul pictorului și al operei sale, dar și al unei epoci tarate sunt oglindite cât mai fidel cu putință în Reconstituirea lui Cătălin Davidescu. Fără sentințe, parti-pris-uri, schițe monocrome, Reconstituirea este un demers atent ghidat în urma căruia cititorul descoperă un univers angoasant și ajunge singur la concluzii juste. Cătălin Davidescu este atent să prezinte întotdeauna cele două fețe ale monedei, din tensiunea rezultată reliefându-se profilul pictorului Ion Țuculescu. Astfel, confruntărilor simulate pe marginea operei artistului li se opune analiza pertinentă, metodologică a lui Radu Bogdan. Imaginii fabricate de către aparatul politic și propagandistic – care îl ridică pe Ion Țuculescu la statutul unui star, instrumentând și exploatând valențe ale operei pentru a servi direcțiilor promovate: naționalism, folclorism, universalitate – Cătălin Davidescu îi opune paginile cu frământări, introspecții, căutări de sine ale lui Ion Țuculescu. Discursul exigent, obiectiv al lui Radu Bogdan își găsește contraponderea în cel subiectiv al soției pictorului, dr. Maria Țuculescu.

Dincolo de acest efort susținut dedicat operei, transpar însă realitățile mundane, asupra cărora, cu multă eleganță, autorul nu zăbovește dar despre care Călin Dan va vorbi în prefața care este o disecție a lumii artistice de la noi: Reconstituirea este în acest context un antidot la prostia festivistă și la kitschul melancolic ce ne pândesc în fiecare clipă a relației noastre cu ceea ce ne-am dori să fie un Panteon al universalității românești. E un model de reducere la zero al ambițiilor hermeneutice, tocmai pentru a putea construi începând de acolo o analiză sănătoasă și ferită de obsesii identitare nerealiste. (…) Putem învăța din Reconstituire că orgoliile unei profesii dificile și marginale în fond (cea a istoricilor de artă) pot împinge în irelevanță o operă importantă. Sau că familiile artiștilor decedați pot fi un factor distructiv în gestionarea posterității (…).

În contrast cu analiza documentată sunt însemnările din Cartea, respectiv Caietul de impresii. Pe paginile acestora, cu o stupefiantă siguranță de sine, sunt emise judecăți de valoare și sentințe din partea unui public trecător prin artă și lumea ei, demonstrând, din păcate, că „datul cu părerea“ nu este nici de azi, nici de ieri.

Frumusețea și adevărul, eliberate din păienjenișul contextului istoric nefast, din chingile manipulării, redau vieții și operei lui Ion Țuculescu locul pe care l-au meritat întotdeauna. Acțiunea minuțioasă, plină de atenție și delicatețe cu care Cătălin Davidescu redă publicului, în acest volum special, opera și viața unui artist amintesc de opera de restaurare a unui tablou prețios. Cătălin Davidescu îndepărtează verniul vechi, lacunele din stratul receptării, reintegrând opera lui Ion Țuculescu în actualitate și realizând astfel poate chiar premisele pentru o receptare mai largă decât cea națională.