Din consistentul tezaur epistolar aflat în Dosarul de Urmărire Informativă a lui N. Steinhardt, aflat în arhivele C. N. S. A. S., am mai avut prilejul să public, de-a lungul timpului, în paginile României literare, câteva scrisori sau grupaje de scrisori interceptate de către Securitate: o scrisoare a lui N. Steinhardt către Noël Bernard (în nr. 15/2009), o scrisoare către Alexandru Paleologu şi una către Andrei Pleşu (în nr. 1-2/2013), mai multe scrisori inedite către Virgil Nemoianu, dintre care una interceptată (în nr. 15/2018), corespondenţa interceptată cu Eugène Ionesco şi Marie-France Ionesco (în nr. 52/2018) ori cu George Tomaziu (în nr. 13 şi 14/2019) etc.
Pentru acest număr al României lite rare, propun trei scrisori interceptate, inedite: două ale lui N. Steinhardt către Alexandru Ciorănescu şi una a lui Alexandru Ciorănescu către N. Stein hardt. Scrisorile lui N. Steinhardt sunt intercep tate prin fotocopiere (este fotocopiat inclusiv plicul scrisorilor) şi, după toate proba bili tăţile, n-au mai ajuns la destinaţie, de vreme ce nu figurează în volumul editat de Horia Nestorescu-Bălceşti, Monahul Nicolae de la Rohia Nicu Steinhardt în corespondenţă cu Alex. Ciorănescu. Tenerife-Insulele Canare-Spania. 1966-1989, publicat în 2013, la Editura Nestor. (Editorul volumului, aşa cum menţionează în Nota asupra ediţiei, primise chiar de la Alexandru Ciorănescu pachetul cu fotocopiile scrisorilor însoţit de o Declaraţie de autorizare a publicării lor). Altele, interceptate prin reproducere fragmentară („note de relaţii”), au fost repuse în circulaţie şi au ajuns la destinaţie (fiind incluse în ediţia citată).
În ceea ce priveşte scrisoarea lui Cioră nescu către Steinhardt (din 30. 08. 1985), pe care o publicăm aici, situaţia este mai … paradoxală. În fişa de catalog, existentă în fondul Bibliotecii Centrale Universitare Carol I din Bucureşti (unde Steinhardt donase o parte dintre scrisorile pri mite, inclusiv de la Alexandru Ciorănescu) – fişă reprodusă de Horia Nestorescu-Bălceşti în volumul menţionat (p. 137) – se precizează că originalul scrisorii a fost distrus în incendiul care a devastat BCU Bucureşti în decembrie 1989 (mai multe scrisori au avut aceeaşi soartă). Aşadar originalul dactilogramei s-a pierdut, însă foto copia a rămas … în arhivele Securităţii… Avem voie să zâmbim?
Ca de fiecare dată, voi aminti cititorilor, succint, câteva repere ale relaţiei dintre cei doi corespondenţi.
N. Steinhardt şi Alexandru Ciorănescu au fost colegi de clasă la Liceul „Spiru Haret” din Bucureşti (promoţia 1922-1929). În cartea sa de memorii Amintiri fără memorie, I, 1911-1934, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995, pp. 82-84 (Amintiri fără memorie, ediţia a II-a, cuvânt înainte, text îngrijit şi editat de Mir cea Anghelescu, Spandugino, Bucureşti, 2019, pp. 116-118), Alexandru Ciorănescu îi consacră fostului coleg câteva pagini admirative. Printre altele, descrie şi ultima întâlnire, pe care au avut-o prin 1940-1941: „Ne-am întâlnit în dreptul Cercului Militar, în strada Constantin Mille, şi am stat de vorbă pe loc aproape o oră. Era pe vremea dezlănţuirii sângeroase a antisemitis mului legionar şi l-am întrebat dacă nu s-a simţit ameninţat. L-am găsit foarte liniştit, se ducea chiar să depună un articol literar la un jurnal de pe Sărindar şi nu se gândise nicio secundă să plece în străinătate cum făcuseră alţii. L-am întrebat de ce şi mi-a spus că România e ţara lui. Asta o ştiam eu demult, dar mărturisesc că o profesiune de credinţă atât de tăios exprimată, în împrejurări atât de nepotrivite, m-a surprins. Mai mult încă, atâta fervoare patriotică mi-a dat de bănuit. Băiatul ăsta, mă gândeam, nu se poate să nu aibă o fibră iudaică biologic prezentă, orice ar spune el: dacă nu recunoaşte acest adevăr, nu poate fi vorba decât de un camuflaj. L-am descusut în toate felurile şi îndelung şi el a susţinut că nu numai că este, dar se şi simte sută la sută român. Nu discutam cu el ca să îl contrazic, ci ca să-l înţeleg mai bine. Ne-am despărţit în cei mai buni termeni de prietenie şi de atunci nu l-am mai întâlnit ca să-i pot spune că avea dreptate” (op. cit., ed. a II-a, p. 117).
Nu este exclus însă să se fi întâlnit şi în 1945, când N. Steinhardt a colaborat la „Universul literar“ (21 ianuarie – 3 iunie 1945), adică în perioada în care Alexandru Ciorănescu era directorul revistei. După ieşirea lui Steinhardt din închisoare, începând din 1966 până în februarie 1989, cei doi foşti colegi au susţinut o substanţială corespondenţă. 136 de scrisori sau fişe de catalog, din perioada 25 noiembrie 1966 – decembrie 1988, provenind din arhiva lui Alexandru Ciorănescu sau din fondul Bibliotecii Centrale Universitare Carol I din Bucureşti (dintre care 120 îl au ca expeditor pe Steinhardt) au fost publicate de Horia Nesto rescu-Bălceşti în volumul menţionat. Alte câteva scrisori trimise de Alexandru Ciorănescu, ne publicate încă, se află în arhivele Mănăstririi „Sf. Ana” Rohia sau în Arhivele Municipiului Bucureşti.
Scrisorile de faţă sunt însoţite, ca de obicei, de note de subsol cu caracter explicativ, în care sunt precizate fondul arhivistic, dosarul şi volumul din care provin, regimul interceptării, sublinie rile, încercuirile şi notificările făcute de Secu ritate pe textul scrisorilor, datele referitoare la unele evenimente, persoane sau opere menţio nate de corespondenţi. (George Ardeleanu)
SCRISORI INTERCEPTATE
ALEXANDRU CIORĂNESCU
CĂTRE N. STEINHARDT
A.CIORĂNESCU1
Méndez Núñez, 80
Santa Cruz de Tenerife
30. 08. 1985
Dragă Prietene,
Îți mulțumesc pentru gândul bun, care te-a împins să mă urezi de ziua mea2: e dovadă, între altele, de memorie bună, pe care știu că o aveai, dar care, la anii noștri, are din când în când nevoie de control. Memory reconsidered3, pe spinarea prieteniei, care și ea e bună. Mi-a făcut cu atât mai multă plăcere, cu cât mi-a sosit, adevărat plocon, azi 30, adică în ziua care mi-a fost destinată. E un miracol pe care nu mă simt tentat să-l atribui poștei, altfel destul de mormoloacă.
Tu și Neli Cazacu4 sunteți singurii care își mai amintesc de o dată puțin memorabilă. Tu mai ai circumstanțe atenuante, de când îți duci veacul printre sfinți. Poate mai sunt și alții care-și aduc aminte, dar zăbovesc între gând și faptă, ca mine.
Și acum părințele, dă-mi voie să întoarcem foaia ceaslovului și să vorbim de ale noastre. Mai las-o cu mulțumirile pentru două păcătoase de cărți, care au sosit cu un an întârziere (eu le consideram pierdute)5. Mai las-o cu remușcările pentru că nu poți uita plăceri pământești care nu seamănă nici pe departe cu păcatul6. Sunt sigur că nu ți-a cerut nimeni să te dezbraci de cele lumești, pentru că nu-i stă bine călugărului să se dezbrace. Eu, care sunt un păcătos mirean, n-am mai multă stimă pentru sfântul Ieronim în peșteră decât pentru sfântul (recte, fericitul) Augustin în oraș, pentru chartreux decât pentru benedictin, pentru sfântul Simion Stilitul decât pentru sfântul Mauriciu, care purta sabie și din când în când și lance. Dacă aș fi catolic, n-aș fi nici jesuit, nici jansenist, dar cred că mi-ar plăcea să fiu salesian. La urma urmei, pe toți îi judecă Dumnezeu, dar eu cred că e loc pentru toți și nevoie de toți. […]7
Scrie-mi deci mai bine cum îți merge cu greaca bizantină, de care eu m-am lepădat de mult, dar nu din umilință creștină, ci pentru că așa s-au întâmplat lucrurile, să mă lepăd de multe și multe să se lepede de mine, pentru ca eu să rămân cu puține. Nu e o plânsoare, pentru că mi-au rămas cele bune: din punctul ăsta de vedere cred că ne înțelegem amândoi imediat. Deși nu e același bine, binele nu poate fi decât bine.
Scrie-mi cum o mai duci, nu cu muza păgână, pe care ai trimis-o pe apa Sâmbetei (de Jos), ci cu a zecea muză, a cititului, căreia nu poți nega că i-ai rămas slugă cu jurământ și devotament. Nu-ți lipsește? N-ai procedat la același auto da fe, arzând ce-ai adorat și arzându-te și tu în același timp? Mi-ar părea rău; dar, dacă ar fi așa, n-aș înțelege să-ți fiu ispită. Numai umană curiozitate…
În octombrie, voi fi câteva săptămâni la Paris, unde sunt de trei ori bunic (și încă ce bunic! Foarte aproape de ramolisment avuncular8). Dacă te îndrepți spre alte studii abstruse și ai nevoie de o carte, ai adresa mea, cere și (poate) ți se va da. „Poate” a fost adaosul poștei.
Cu bune amintiri,
(Semnătură indescifrabilă)
***
N. STEINHARDT
CĂTRE ALEXANDRU CIORĂNESCU
Destinatar: Prof. Alejandro Ciorănescu9
Méndez Núñez 80
Santa Cruz de Tenerife
Las Canarias
España (Spania)
Expeditor: N. Steinhardt
Com. Rohia nr. 18
4884 jud. Maramureș
România
Rohia,
5 februarie 1989
Dragul meu,
Multe, sincere, calde, încântate mulțumiri pentru cartea10 lui J.M. Lustiger11 și pentru Le Baroque12 et la Comedia și bunele, prea bunele tale cuvinte.
Mare bucurie, multă plăcere mi-ai făcut. Lustiger e un om admirabil. Cartea „Le choix de Dieu”13 am primit-o de la Chevetogne, cei de acolo nu mă dau nici ei uitării. Am găsit în „Le choix de Dieu” o frază admirabilă. „Le Dieu des chrétiens veut le salut de tous les hommes, pas seulement de ses élus”14 (citez din memorie). Volumul mai vechi „Sermons d’un curé de Paris”15 mi s-a părut și el remarcabil.
„La Messe” e o încântare, o ființă, un regal pentru minte, inimă și suflet.
Cele mai bune mulțumiri! Sunt atât de fericit că te gândești la mine, că sunt prezent în mintea și gândul tău!
Ușor ramolit cum mă aflu, activez totuși: slujbe, lecții, biblioteca, gospodărie, nițică greacă, multă corespondență, lecturi, o fac și pe ghidul, o fac și pe predicatorul…
Cu Nelu Ax.16 și nevasta lui17, cu Arșavir Acterian (un suflet nobil), cu Barbu Brezianu mă văd oridecâteori (adică: ori de câte ori) trec prin Buc.: sunt bine, vioi și… tare buni cu mine.
Cum ești și tu, dragul meu!
Cu statornică, sinceră, recunoscătoare, caldă și admirativă afecțiune,
devotatul tău,
Nicu
***
Republica Socialistă România18
Ministerul de Interne
UM 0647
Nr. 57/0415058/22 feb 1989
Secret
Ex. nr. 1
Ministerul de Interne
Securitatea Municipiului București
Înregistrare nr. 082944/29.2.1989
Tov. Lt. Col. Robu
Avizaţi oportunitatea transferului D.U.I. la Dir. I I.J. Maramureş sau […]-12019.
Lt. Col. SS indescifrabil
SMB/112/RI
Vă trimitem alăturat xerocopia unui material aparținând obiectivului dvs. N. STEINHARDT- ROHIA .
Comandantul unității,
Col. SS indescifrabil
Dactilo:
Nr. exemplare: 2
SMB/112/RI
Destinatar: Prof. Alejandro Ciorănescu
Méndez Núñez 80
Santa Cruz de Tenerife
Las Canarias
España (Spania)
Expeditor: N. Steinhardt
Com. Rohia nr. 18
4884 jud. Maramureș
România
Rohia,
9 febr. 89
Dragul meu,
Dă-mi voie să-ți mulțumesc încă o dată pentru La Messe a lui Lustiger.
E o biruință grafică. E și un minunat amestec de bonomie și magnificență.
Textul e nobil, captivant, erudit și vădește un suflet mare.
Mi-ai făcut un dar regesc.
Îți mulțumesc, îți mulțumim (căci volumul20 va rămâne în biblioteca mănăstirii).
Iată o carte care cu adevărat apropie pe cititor de Hristos și de Biserică.
Cu nespusă gratitudine
și cu imens drag,
Nicu St.
P.S. Anul acesta se împlinesc 60 de ani de la bacalaureatul nostru!21
Dacă Dumnezeu mă va ajuta, voi fi în martie la Buc.22. Voi încerca să vorbesc cu puținii foști colegi despre care mai știu cum să-i găsesc. În cazul că izbutim să organizăm o întâlnire nu ai vrea să vii și tu la Buc.? Îndrăznesc să-ți propun, dacă răspunsul tău e afirmativ, să te invit să petreci câteva zile la Rohia, unde vei fi primit cu dragoste și respect. Ce minunat lucru ar fi!
______________
1 A. C. N. S. A. S., Fond informativ, Dosar nr. 207, vol. VII, ff. 122-123. Scrisoare dactilografiată interceptată prin fotocopiere de către Securitate (vezi prezentarea).
2 30 august: ziua în care se prăznuiesc Sf. Ierarhi Alexandru, Ioan și Pavel cel Nou, patriarhii Constantinopolului. Este așadar și ziua onomastică a lui Alexandru Ciorănescu.
3 „Memorie reconsiderată” (engl.).
4 Ioan (Nelli) Cazacu: coleg de clasă cu N. Steinhardt și Alexandru Ciorănescu la Liceul „Spiru Haret”.
5 Referire la scrisorile de mulțumire ale lui N. Steinhardt pentru primirea unor volume din 6. 04 și 26. 04. 1985.
6 Referire la scrisoarea lui N. Steinhardt din 30.08.1985.
7 Paragraf șters în fotocopia dactilogramei.
8 „de unchi” (engl.).
9 A.C.N.S.A.S., Fond informativ, Dosar nr. 207, vol. VIII, ff. 230-231. Scrisoare interceptată prin fotocopiere de către Securitate (este fotocopiat inclusiv plicul scrisorii). Scrisoarea nu se regăseşte la secţiunea Corespondenţă liberă.
10 La Messe (Liturghia), apărută în 1988 la Éditions Bayard.
11 Nume subliniat în textul scrisorii interceptate de către ofiţerul de Securitate.
12 Probabil, Le Masque et le visage. Du Baroque espagnol au classicisme français (Masca şi chipul. De la barocul spaniol la clasicismul francez), Ginebra, Droz, 1983.
13 Le Choix de Dieu. Entretiens avec Jean-Louis Missika et Dominique Wolton (Alegerea lui Dumnezeu. Convorbiri cu Jean-Louis Missika şi Dominique Wolton) a apărut în 1987 la Éditions de Fallois.
14 „Dumnezeul creştinilor vrea mântuirea tuturor oamenilor, nu numai pe cea a aleşilor săi” (fr.).
15 Sermons d’un curé de Paris (Predicile unui preot din Paris) a apărut în 1978 la Éditions Fayard.
16 Dr. Corneliu Axente, coleg de clasă la Liceul „Spiru Haret” cu N. Steinhardt şi Alexandru Ciorănescu. Nume încercuit în textul scrisorii de către ofiţerul de Securitate. (idem, următoarele două nume marcate cu italice).
17 Coletta Axente (n. Mareş).
18 A.C.N.S.A.S., Fond informativ, Dosar nr. 207, vol. VIII, ff. 234-236. Scrisoare interceptată prin fotocopiere de către Securitate (este fotocopiat inclusiv plicul scrisorii).
19 Rezoluţie scrisă de ofiţerul de Securitate pe adresa de trimitere a scrisorii către SMB/112/RI. [Securitatea Municipiului București/Serviciul 112/Robu Iosif – ofițerul care coordona supravegherea informativă a lui N. Steinhardt în perioada respectivă].
20 Cuvânt subliniat în textul scrisorii interceptate de ofiţerul de Securitate (idem, celelalte cuvinte, sintagme sau paragrafe marcate cu italice).
21 N. Steinhardt şi Alexandru Ciorănescu au absolvit Liceul „Spiru Haret” în 1929. La 1 septembrie 1979 a avut loc întâlnirea de 50 de ani de la absolvirea liceului.
22 N. Steinhardt nu va mai face această călătorie (programată pentru 29 martie 1989). Plecat de la Rohia în 28 martie 1989, se va stinge din viaţă două zile mai târziu la spitalul din Baia Mare.