Versuri de Adrian Bodnaru

*
Dacă vezi Timișoara,
mă mai poți suna seara —
vei afla că-s, de fel, ba-
salt pe becuri de Elba.
Vei citi Gheorghe Lazăr,
vei fi Fructus pe puzzle
și vei ști cât de chill s-a
trezit noaptea la ILSA.
*
Azi unde ne sunt tobo-
Șari-Neni, când obo-
sesc fetele cele bi-
ne văzute de Çelebi,
așteptând într-a cin-
cea pagină reprin-
tată-n fiu să se spele
geamurile cu ele?
*
Ție nu ți se pare că Profi
tocmai s-a-ntors de la Sfânta Sofi?
Altfel, de ce-ar fi schimbat în sine
însuși buticul de lângă tine,
de dimineață, să nu mă supăr
dacă-l prind că-i caută un uber?
Oricum, nu se mai dădea pe-
ncredere
decât drumul caselor în iedere.
*
Spune-mi, tu cu ce-mi
vii la Cucuteni,
dacă nu cu quebe-
coasa pentru lebe-
de negre ca-n Ada
Kaleh, din Canada,
fiindcă doar cu hamster-ta-mi
plăcea viața-n Amsterdam?
*
Cât de mult vino-ncoa’
mai aveai în cocoa-
șa Boeing-ului șapte
patru șapte azi-noapte,
cerule, dens în fibre
cât negru-n Cuba Libre,
și-n proteine, pe foc,
mâna lui Vincent van Gogh?
*
Aflu că riscul
de-a uita discul
cu Queen, o varia,
luat din Bulgaria,
exista-n mercuri-
alul marți-miercurii
de-acum un hemian
și o Bohemian.
*
Nu are Hortensia
Papadat extensia,
cum ai, la yahoo,-n
Panonia, hu,
și, pe Margareta,
la sanda, bareta,
grea ca o apunere
aruncată-n Dunăre.
*
Era atât de bleu
cerul când primul Mö-
max Mara cu noroc
a mai găsit un loc
de fluture într-o o-
mită la noi, la zoo,
încât nu știi ce vot ar I.
Slavici avea în Rotary.
*
Dunărea de-o
cotă cu Pheo-
nix Dalí și-Éluard,
ci niște-nșeliu ar
conține-n cealal-
tăieri, când Gala-l
așteaptă c-azi-i ash-
rammstein în Baziaș.
*
Vei fi la Sân-
nicolau în
seara când am să-n-
conjur cu Guns N’
Roses Aranca
Ion Țiri Lanka?
Nu știi… de ieri tombe
la neige-n Colombo?!
*
Ai învățat la Psiha-
naliză despre Miha-
ela, dragostea mea,
la 8 fără ceva,
10, cred, de cele
(înainte de Tele-
jurnal) mai multe (mi se
pare mie că) vise?
*
Vom fi ca frații Karamasoch,
draga mea viață, de azi, oc-
hombre, 4, dacă în pat
îmi spui Remarquerezul de Sade
și bine-nțeles că, în rest,
nimic nou pe frontul de Vest —
cel mult se rejoacă-n a roșa
lună cel mai mic, Alioșa.
De aura combină-a fantasmelor latente!