Abc. Cultură cu vin

In vino veritas“ este numele unei colecții spec­taculoase și cu titluri dintre cele mai incintante care apar sub sigla Editurii Baroque Books and Arts. Alcătuind deja o mică bibliotecă sui generis, cărțile publicate în această serie sunt susținute de Casa de vinuri Avincis – care aparține profesorului și avocatului Valeriu Stoica. Ele acoperă o gamă tematică amplă și diversă, așa încât, fie și numai din inventarul acestora, putem deduce ideea că, dintre toate băuturile, este probabil că vinul este cea mai încărcată din punct de vedere cultural.

cronologic, prima carte pe o tematică identică, dar în afara colecției mai înainte amintite, din portofoliul Editurii Baroque Books and Arts, a fost marele succes de presă și de public (și în Franța, și, ulterior, în România) intitulat Dicționar din dragoste de vin de Bernard Pivot. Mai jos, uzând de formula retorică a unui discurs elementar, de tip „abc“, iată câteva dintre titlurile de cultură & vin ale colecției „In vino veritas“.

Vin și istorie

a. Istoria vinului este un volum care oferă o perspectivă impresionantă și venerabilă cu privire la marea poveste posibilă în legătură cu această băutură care e în stare să ia atâtea forme de-a lungul secolelor. Este scris, de pe pozițiile unui discurs de tip savant-jucăuș la „patru mâini“ – de doi istorici cu nume de la Muzeul american de istorie naturală din New York, Ian Tattersall și Rob DeSalle. Istoria vinului e o narațiune care oferă o „fermecătoare enciclopedie cu planșe color, o neașteptată istorie filtrată prin bobul de strugure, din cele mai însorite podgorii până în cele mai elegante sticle de elixir“. Tipul de discurs pe care îl propune această carte include „imaginație și cunoaștere de milenii, antropologie, arheologie, istorie clasică și, mai presus de toate, artă în stare lichidă“.

b. Pe de altă parte, cartea e istorie, dar nu numai istorie – ci și elogiu explicit. Iată, spre exemplu, un pasaj – stilistic la înălțime, așa cum este întreaga carte – despre șampanie: „Care vin se adresează mai bine simțurilor decât șampania? Șampania scânteiază în cupă, îți șuieră ușor la ureche și are o aromă care variază de la nuci la pere coapte și pâine proaspăt prăjită și îți explodează în cerul gurii cu o efervescență delicată. O șampanie excelentă incită limba printr-o cascadă de senzații, înainte de a se destrăma cu o lentoare ce dăinuie. Șampania trezește toate simțurile care pot fi trezite și de un vin. În toată lumea se produc multe vinuri spumante, nu în ultimul rând în Italia și California, dar, la răstimpuri, nimic nu seamănă cu revenirea la o sticlă excelentă de Champagne“.

c. Pe scurt, așa cum rezultă cu asupra de măsură din această carte, istoria vinului este (între altele): istorie (în sens clasic, cronologic); artă; ritual (și magie); conflict; cultură; pasiune. Ediția originară a acestui op a fost publicată, în limba engleză desigur, la Yale University Press.

Sorbona și istoria sticlei de vin

a.Un alt fel de istorie care are legătură directă cu vinul este – nișa nișei, am putea spune – Istoria sticlei de vin. Aceasta este o carte scrisă de unul dintre președinții Universității din Sorbona. Mai precis: Jean-Robert Pitte este actualmente președintele Academiei Vinului din Franța, președinte al Societății de Geografie, membru al Academiei de Științe Morale și Politice și, între 2003 și 2008, a fost președintele Universității Paris Sorbona. De mai bine de trei decenii, Pitte face o laborioasă cercetare cu privire la geografia gastronomiei și vinului. Lucrarea mai înainte menționată este, de altfel, parte integrantă a acestui extraordinar proiect de cercetare

b. Sticla de vin – adică, în sensul reperelor istorice (selectiv, desigur, căci exhaustiv este aproape imposibil de făcut un inventar în acest sens): „peste Marea Mânecii, în formă de ceapă, de pară, apoi cilindrică și cu umeri drepți. În Franța, mai degrabă ovoidă, cu umeri înclinați, atât în Champagne, cât și în Burgundia sau la Bordeaux unde, din secolul al XIX-lea, s-au impus tot formele cilindrice cu umeri drepți. Dar creatorii au mers mai departe cu imaginația: fluierul renan, sticla îmbrăcată în paie din Toscana, bocksbeutel-ul în formă de tărtăcuță din Franconia, sticla clavelin din Jura, butelia mică de Tokaji cu gâtul alungit sau constantia din Africa de Sud“.

c. Pe lângă abundența de detalii care țin de o anume linearitate și mai ales de cronologia istoriei sticlei de vin, Jean-Robert Pitte oferă și multe interpretări de mare subtilitate cu privire la sensurile ascunse pentru care o sticlă de vin arată într-un anume fel și nu în altul. În cuvintele sale: „deși nu e inocentă, sticla nu e totuși perversă. Promițând plăceri împărtășite, ea este și simbolul cunoașterii ascunse, al științei care trebuie cucerită“.

24 h. Pe repede înainte

a. Jancis Robinson este supranumită „preoteasa mondială a vinului“. Se poate accepta că formula este una de marketing; fapt este că aceasta e autoarea a două volume cu o faimă uriașă în întreaga lume – Oxford Companion of Wine & World Atlas of Wine. De asemenea, ea ține și rubrica dedicată vinului (și culturii, culturii vinului și, în sens generic, dimensiunii culturale a vinului) din „Financial Times“.

b. Expert în vin în 24 de ore este cartea lui Jancis Robinson pe care o avem în românește – un fel de GPS, elaborat, savant, foarte convingător și foarte bine scris, pentru a lua în posesie cum-se-cuvine această „cea mai culturală“ dintre toate licorilor inventate de oameni.

c. Ghidul pus la dispoziție de J. Robinson ne trimite, între altele, spre o lume în care se găsesc arome, aluzii, reminiscențe plăcute, note din seria despre care e vorba într-o altă carte înrudită cu aceasta și publicată în aceeași colecție (Enciclopedia vinului) – o lume despre, à propos numai de gustul vinului și degustarea acestuia, avocado, broccoli, andive, maitake, shiitake, busuioc, chanterelle, hasmațuchi, tarhon, mărar, coriandru, anason, ghimbir, șofran, chimen, chipotle, chili, lavandă, rozmarin, oregano, timian, salvie, migdale, pecan, caju, nuci, stafide, merișor, cireșe, căpșuni, mure, scorțișoară, smochine, cafea, flori de măr, gutui, pere, caise, portocale, lămâi verzi, caprifoi, vanilie, marțipan, cuișoare.

Normal: vin & filozofie

a. Fritz Allhoff este profesor de filozofie la Western Michigan University, fiind specializat în etică aplicată – mai ales în domeniul biomedical și al războiului – dar și în etica teoretică și în filozofia dreptului. Este, de asemenea, un foarte aplicat eseist care scrie despre vin. b. Fritz Allhoff este cel care a reușit să aducă laolaltă un lot de peste 20 de gânditori, critici, antropologi, sociologi și producători de vin pentru a dezbate – lucrările și luările de poziție ale acestora sunt publicate în volumul O mare de vin și un strop de filozofie – cu precădere despre dimensiunea înaltă, filozofică a vinului. c. Orizontul tematic pe care îl propune acest volum este dintre cele mai generoase pentru o perspectivă culturală, cu specific filozofic, privitoare la vin. Mai precis, sunt survolate aici perspective care țin de: arta și cultura vinului, critica vinului, estetica vinului, metafizica vinului, politica și economia vinului, filozofia limbajului, filozofia percepției. Nu în ultimul rând, se discută aplicat despre metafizică, etică și filozofia politică în raport direct cu vinul și cu istoria acestuia.

DiVin

a. Vin și divin (autor, același fost președinte de la Sorbona, Jean-Robert Pitte) este, dintre toate titlurile de până acum care stau în această serie de la Baroque Books and Arts, cartea care propune cea mai evidentă și mai explicită analitică religioasă a vinului. b. „Culegerea strugurilor sălbatici în Caucaz, apoi domesticirea plantei care îi produce, Vitis vinifera, se regăsește tot în perioada Antichității vechi. Prin selecție și cultivare, se nasc fructe mai mari și mai mustoase, dar și ideea de a stoarce strugurii pentru a obține o băutură care, la rândul ei, începe imediat să fermenteze, să se încălzească spontan, să fiarbă și să degaje gaz carbonic. Așa apare vinul. Popoarele din zona fertilei Semiluni se îndrăgostesc de gustul lui și fac cunoștință cu efectele euforice sau, dincolo de un anume nivel de consum, de-a dreptul amețitoare. E simplu de înțeles de ce o băutură vie, care, în plus, le oferă consumatorilor efecte atât de potente, ajunge să stea la baza nașterii religiilor, adică a credințelor și ritualurilor care îi leagă pe oameni de zei“, scrie Pitte, despre începuturile – iată, (și) religioase – ale vinului. c. Cartea (micuță, are 120 de pagini, dar densă) trece personajul numit „vin“ prin aproape toate religiile importante – din cele mai vechi timpuri până spre modernitate. E, și aici, un elogiu evident adus unei licori care scurtează (uneori) sau care modelează căile către divinități dintre cele mai diverse.

Metadiscurs

a. Filozofia vinului este o altă antologie – coordonată de Barry C. Smith, filozof, director adjunct al Institut of Philosophy al University of London – care pune laolaltă perspective diferite, venite din mediul academic în mod preponderent, cu privire la istoria filozofică a vinului, precum și la hermeneutica posibilă să fie aplicată cu privire la vin. b. Iată, dintr-un „evantai“ interogativ foarte generos doar câteva dintre întrebările pe care și le pun (co)autorii acestui volum – și la care, desigur, încearcă să și răspundă, cât se poate de serios, cu precădere în linia unei filozofii analitice, de tip anglo-saxon: cât de exact și de obiectiv este limbajul la care recurgem pe a descrie vinul?; câtă încredere trebuie să le acordăm experților în vin?; sunt ei capabili să transmită cunoașterea chiar și unui începător?; ne apropie cunoașterea enologică de caracterul adevărat al unui vin?; poate cunoșterea să influențeze plăcerea oferită de vin?; pot exista standarde după care vinul să nu mai fie judecat în termeni subiectivi?; care adevăruri ale psihilogiei și neuroștinței ne-ar putea fi de folos pentru a da un răspuns la întrebările legate de obiectivitate și de experiența împărtășită în legătură cu vinul? c. Alături de editorul coordonator al cărții, scriu în acest volum Roger Scruton, Kent Bach, Barry C. Smith, Jamie Goode, Ophelia Deroy, Adrienne Lehrer, Tim Crane, Steve Charters, Gloria Origgi, Andrew Jefford, Paul Drape.

Știați că…?

a. „Vinul este probabil a treia băutură de pe lista celor mai vechi – după laptele mamei și, desigur, apă. Iubitorii de bere pot să nu fie de acord, dar trebuie să își argumenteze opinia“ – așa începe Curioasa lume a vinului. Vin și istorie. Spirit și esență, volum care incude peste 180 de istorii – savuroase, de reținut și de dat mai departe – care au legătură, directă sau indirectă, cu vinul. b.Istorioarele (multe dintre ele, parabole cu adevărat) antologate în acest volum (scris de Richard Vine, producător de vin, cu peste 6 milioane de sticle anual, dar și profesor de enologie la Purdue University) sunt grupate în 10 familii tematice: la un pahar de vin cu oamenii din alte timpuri; filiera franceză; legende și istorioare tradiționale; părinți și fondatori; chemarea vinului din lumea nouă; marii antreprenori; moșteniri fascinante; cronicile californiene; încântătoare personaje enologice; vinul și dragostea. c. Curioasa lume a vinului este, nu în ultimul rând, și un argument puternic în sprijinul ideii că „a treia băutură de pe lista celor mai vechi“ este dacă nu cea mai, atunci cu siguranță una dintre cele mai vorbite și mai povestite băuturi.

referentul de specialitate

Aproape toate titlurile traduse în această colecție specială beneficiază de susținerea de specialiate a lui Cătălin Păduraru, una dintre cele mai cunoscute fi–guri ale enologiei autohtone. Cătălin Păduraru este, de asemenea, adânc implicat într-unul dintre cele mai fascinante experimente de cercetare care au legătură cu vinul – și anume, o procedură de obținere a unei „amprente audio a vinului“. Cu alte cuvinte, „o procedură standardizată, definitorie pen­tru fiecare vin, prin care această nobilă materie să poată fi «auzită», urmarea fiind aceea de a crea posi­bilitatea ca vinul să fie evaluat cu toate cele cinci simţuri: văz, miros, gust, tactil şi auz“.

Valeriu Stoica – 2 înțelesuri profunde

Într-un interviu publicat în urmă cu doi ani în „Dilema Veche“, Valeriu Stoica, avocatul colecției „In vino veritas“ de la Baroque Books and Arts, vorbea despre două înțelesuri profunde pe care le are „ființa“ vinului: „Mai întîi, vinul nu este doar o cale către sinceritate, ci și una a cunoașterii, e drept, mai mult iraționale. Vinul este o sursă de inspirație, religioasă sau/și artistică. Dimensiunea sacră a vinului este prezentă atît la vechii greci și la vechii romani prin Dionysos sau Bacchus și prin serbările inițiatice legate de aceștia, cît și în toate religiile Cărții (e adevărat că musulmanii au parte de vin numai după moarte). În Noul Testament, vița-de-vie și vinul sînt mereu prezente, de la Nunta de la Cana și pînă la Cina cea de Taină, așa cum este descrisă în Evangheliile sinoptice, și pînă la Cuvîntarea de despărțire redată de Sfîntul Ioan Teologul. (…) Apoi, vinul este un obiect estetic, adică are un adevăr propriu. Acesta este sensul literal al sintagmei «în vin este adevărul». Arta degustării și lim-bajul ei, uneori excesiv de sofisticat, criti-ca de vin, fizica, chimia și microbiologia, ampelografia și toate disciplinele viticul-turii și ale oenologiei încearcă să descopere și să descrie acest adevăr. Dincolo de toate aceste perspective, rămîne adevărul simplu că producerea și degustarea vinului sînt acte de cultură care măresc bucuria vieții“.

2 autori români

Colecția „In vino veritas“ include, până acum, și două apariții editoriale care aparțin unor autori români. Vinul de-altădată este o antologie – „amplu și arborescent poem al viței-de-vie și al vinului“ – din poezia lui Ion Pillat. Cel care, în 1942, mărturisea despre sine că „Dacă trupeşte m-am născut la Bucureşti, sufleteşte sunt pro-dusul corcit al dealului de la Florica, al podgoriei din preajma Argeşului piteştean – cu stepa ondulată din marginea Prutului, cu pamântul negru de la Miorcanii Dorohoiului“. Al doilea volum cu autor român al acestei colecții îi aparține lui Horia Vladimir Ursu, doctor în drept, dar și doctor în istorie – este vorba despre un amplu și pasiona(n)t eseu dedicat Istoriei juridice a viței-de-vie și a vinului la români.