Noul spațiu expozițional intitulat sugestiv Atelier des Lumières (Atelierul Luminilor) – primul centru de artă digitală din Paris, înființat anul trecut de Culturespaces * – a fost inaugurat în aprilie 2018 cu scopul de a găzdui expoziții imersive dedicate unor mari maeștri ai picturii universale. Dar și unor teme, stiluri și tendințe artistice inedite. Imersiv înseamnă că operele sunt proiectate pe pereți, podele și tavane și că, prin urmare, suntem cu toții în interiorul lor. După succesul remarcabil de care s-a bucurat primul dintre artiștii prezentați, Gustav Klimt, ale cărui opere în noua viziune i-au încântat pe vizitatori pe parcursul a unsprezece luni, de la 22 februarie acest an până în decembrie pot fi admirate creațiile emblematice ale lui Vincent Van Gogh.
Arta imersivă este o nouă formă, foarte recentă – se pare că existența ei nu depășește trei ani – prin care arta contemporană, în nedezmințită evoluție, dorește să-și apropie spectatorii secolului XXI, oferindu-le interesantul rol de a fi părtași la însăși actul creației. De a se implica, a simți că fac parte din operă.
Atelier des Lumières este un strălucit exemplu al magiei săvârșite de tehnologia digitală în slujba artei. Într-un spațiu de 3300 de metri pătrați, cu instalații complexe alcătuite în principal din 120 de proiectoare performante se creează un joc nuanțat de lumini. Unele sunt insinuante, altele violente, dar toate se situează într-un uluitor sistem acustic, în armonie cu jocul fascinant al imaginilor pe pereții înalți de peste 10 metri, dar și pe plafonul uriaș și pe podea. Spectatorii se pot plimba printre opere în timpul proiectării din unghiuri diferite, cu senzația că plutesc pe cerul infinit. Experiența imersivă este transcendentală, creează o trăire artistică puternică și potențează o emoție neobișnuită, căci izbutește performanța de a atinge niveluri mult mai profunde ale sensibilității noastre decât obișnuita contemplare vizuală. Este o fericită fuziune a elementelor sonore, vizuale și spațiale, din care prinde viață un ansamblu inefabil, coerent, ce ține de mister, de feerie, de basm, de zbor printre aștri, de dans, de vis.
Dedicată genialului artist olandez care a revoluționat pictura, expoziția actuală intitulată Van Gogh – Noaptea înstelată, rod al conlucrării inspirate a trei artiști italieni, Gianfranco Iannuzzi, Renato Gatto și Massimiliano Siccardi, este concepută prin desfășurarea a zece secvențe structurate pe criteriul cronologic combinat cu cel tematic. În Prolog, privirea pătrunzătoare a artistului din unul dintre celebrele sale autoportrete ne invită parcă să-l însoțim în această incursiune în universul său lăuntric, începând cu una din cele mai cunoscute opere ale sale: Noapte înstelată. Lumina din Provence ne înfățișează, în schimb de culori, lanurile de grâu în tonuri albăstrii și cerul de un galben-auriu, geniul artistului inversând culorile și creând astfel un impact copleșitor. Dintre Operele de tinerețe, ne înconjoară portrete de bărbați și femei, oameni simpli, țărani, pescari, cusătorese, și scene de muncă și răgaz din viața lor de zi cu zi, cum este cea zugrăvită în Mâncătorii de cartofi, prima sa lucrare de succes (1885). În Natura spațiul este dominat de faimoasele tablouri din seria Floarea soarelui, unde tușele de galben, culoarea îndrăgită de Van Gogh, invadează spațiul cu intensitatea lor cromatică, precum și de Migdalii înfloriți pictați în ultimul an de viață (1890). În secvența În trecere prin Paris, apare Parisul de la sfârșitul secolului al XIX-lea, unde pictorul descoperă impresionismul, cu predilecție peisaje din Montmartre, ca de pildă Moulin de la Galette. Arles reunește creațiile din perioada petrecută de artist în acest pitoresc oraș provensal, cum sunt Cafeneaua seara, Casa galbenă, Dormitorul. În Măslini și chiparoși este zugrăvită frumusețea naturii, pe timp de furtună încărcată de dramatism, care i-a inspirat artistului seria Chiparoșii, din ultima sa perioadă. Câteva din tulburătoarele autoportrete sunt reunite în secvența Saint-Rémy-de-Provence, loc în care Van Gogh a petrecut anul 1889 într-un așezământ psihiatric. În Câmpia de la Auvers pătrundem în zbuciumata lume a compoziției Lan de grâu cu corbi, una dintre ultimele sale opere (1890), alături de celebrii Iriși ( tablou considerat printre primele zece picturi cele mai scumpe din lume). În sfârșit, în Epilog impresionantele autoportrete plutesc într-o explozie florală primăvăratică, simbol al renașterii naturii și, totodată, al eternei forțe vitale a artei.
Actuala expoziție de la Atelier des Lumières ilustrează plenar, prin atragerea publicului în miraculosul proces de redescoperire, de reinventare, a operelor unor mari artiști – și nu numai –, năzuința artei imersive „de a crea punți între epoci, de a conferi dinamism proiectelor artistice, intensificând emoțiile, și de a ajunge la cea mai amplă audiență posibilă“, după cum sintetiza Bruno Monnier, actualul președinte-director general la Culturespaces, la inaugurarea acestui fascinant și original muzeu.
*Culturespaces, societate înființată în 1990 de Bruno Monnier, este principalul operator cultural privat în gestionarea monumentelor, muzeelor, centrelor de artă, expozițiilor temporare și mostrelor de artă imersivă din Franța.