Pregătirea unei mari expoziții începe cu ani buni înainte ca publicul să îi treacă pragul. În timp ce politica culturală se poate schimba rapid, ritmul programării muzeale este inevitabil lent: expozițiile de astăzi sunt rezultatul unor cercetări, negocieri și împrumuturi inițiate cu mult înainte ca politicile privind diversitatea să își fi schimbat – cel puțin …
În 1993, toamna, la Chicago, venise Lev Dodin cu trupa lui de la Malîi Teatr și cu spectacolul Gaudeamus. Eram invitată în America și ca să cunosc, puțin, ceva din teatrul american. Eu vroiam la Dodin. Mi s-a spus, politicos, că nu intră în program. Am evadat, la fel de politicos, din traseul teatral prestabilit. …
Probabil că unii cinefili au fost intrigați să afle că noul film al lui Jim Jamursch, Tată, mamă, soră,frate/ Father, Mother, Sister, Brother a câștigat anul acesta Leul de Aur la Festivalul de la Veneția. La citirea palmaresului, unii jurnaliști au cerut chiar explicații de ce această peliculă minimalistă câștigă trofeul maxim și nu lungmetrajul …
Am văzut acum vreo șase ani expoziția familiei Maitec de la M.N.A.R., dar, probabil, din cauza cantității mari de imagini și informații livrate într-un spațiu deschis, cred că efectul contactului cu opera lui Ovidiu Maitec a fost mult diluat, cel puțin în ceea ce mă privește. Nu am ajuns la Muzeul Brukenthal să văd expoziția …
Nu pare să fie nimic nou sub soare. Deși derapajele din ultima vreme insistă să mă contrazică. Nu numai cele politice și sociale. Am senzația că breasla mea a cam amuțit. Breasla mea atît de vocală și de prezentă în cetate, ca un barometru, ca o voce a conștiinței. Am amendat fără ezitare atacurile care, …
Nimic din parcursul biografic al epicurianului Ștefan Pelmuș nu ar părea că susține o afirmație atât de tranșantă despre un artist care este perceput mai curând prin firea sa jovială, aplecată spre bucuriile mărunte ale unei existențe sociale destul de intense. Pentru un observator mai puțin atent, viața și opera lui Ștefan Pelmuș s-a focalizat …
Așa am spus și eu privind pe fereastră spre mare. Sînt, încă, prizoniera unui spațiu. Sînt încă într-o livadă de vișini, în Casa Cehov, acolo unde toate simțurile s-au dilatat enorm. Am vorbit cu o prietenă despre îngeri. Nu despre demoni. Despre aripile Îngerului care se strîng peste corpul nostru cînd dormim, aripi care se …
Puține civilizații au știut să transfigureze taina în imagine cu o asemenea intensitate și forță de evocare precum Egiptul antic. O expoziție intitulată „Egiptul divin“, recent inaugurată la Metropolitan Museum of Art, redeschide acest dialog dintre sacru și reprezentare, chemând privitorul să intre într-o lume unde zeii nu sunt departe, ci întrupați în piatră, lemn …
Eugen Jebeleanu s-a format ca actor la București, la UNATC, și și-a continuat studiile cu un master de regie și dramaturgie, la Paris. Este unul dintre tinerii cu ceea ce aș numi evoluție nu doar profesională, ci și emoțională. Cunoașterea sub multe forme, cititul, tipul de a-și observa generația, confruntarea cu anumite traume, dorința de …
S-a încheiat festivalul de toamnă cel mai popular la București, Les Films de Cannes. Greu de crezut, dar în ultima seară, adică pe 2 noiembrie anul acesta, coada spectatorilor s-a întins până la gardul cu strada al Muzeului Țăranului Român, unde s-au proiectat, a doua oară, Sirat de Oliver Laxe și Die My Love de …
De zece ani merg pe strada Lânăriei, la Centrul Replika. Sînt printre primii spectatori, dar și susținători ai unui tip de mentalitate și de implicare în construcția unei comunități. Modelele de afară funcționează și i-au inspirat pe oamenii de teatru fondatori: Mihaela Rădescu, Mihaela Mihailov, Viorel Cojanu și Radu Apostol. Un nucleu puternic și datorită …
„După ce se termină zidul cetății Sibiului pe mîna stîngă, traversezi o intersecție cu sens giratoriu, nu mai mergi mult și, înainte de un pod, nu foarte mîndru, faci dreapta și te oprești. Acolo sînt halele de la Simerom. Multe dintre ele dezafectate, aproape părăsite. Locul acesta vorbește, fără cuvinte, despre un tip de sordid …