Andrzej Sosnowski (n. 1959) este unul dintre cei mai originali și inovatori poeți polonezi contemporani, cunoscut pentru stilul său fragmentar, ludic și plin de intertextualitate. Poezia sa sfidează convențiile tradiționale, fiind influențată de postmodernism, avangardă și literatura anglo-saxonă, pe care o cunoaște îndeaproape datorită experienței sale academice în Statele Unite. Scriitura lui Sosnowski este un amestec de lirism sofisticat, referințe culturale multiple și un spirit experimental care provoacă cititorul să se implice activ în actul lecturii.
Printre temele recurente se numără efemeritatea existenței, relația dintre realitate și ficțiune, precum și impactul mass-media și al tehnologiei asupra percepției umane. Poetul utilizează frecvent tehnici de colaj, alternând registrele de limbaj și creând astfel un efect de narativitate discontinuă, care reflectă complexitatea lumii contemporane. Autorul explorează natura fluidă a identității și a memoriei, contestând ideea unui sens stabil și definitiv al poeziei.
Ce este poezia
Cu siguranţă nu e o strategie a supravieţuirii,
nici o formă pentru a trăi. Îndărătnicia ta
e ridicolă,
când aminteşti lacuri blestemate,
codri foşnitori şi peşteri surde, în care glasul
răsună ca un ecou şi durează veacuri. Grotele
Sibillei? Importante sunt frunzele şi poate rima
„şoaptă – soartă”, şoaptele se împing spre lume
şi destinele își încredinţează frunzelor numele.
Dar încearcă să le prinzi! Încearcă numai
să atingi pământul şi să zbori mai departe
ca o pietricică netedă pe apă – de câte ori?
De cinci sau de douăsprezece? Versuri și reflexe
în serie
şi frunze în serie, căci toate pietricelele
şi frunzele zac una lângă alta într-o ordine
veşnică,
În forme intransparente. Aşadar, există o peşteră
sau o chichineaţă. Dar suflul acesta!
Curentul, când deschizi uşa şi vântul
împrăştie frunzele şi lumea se opune,
iar cuvintele se risipesc ca nişte confetti.
Dar nu privi pieziş şi încă nu te îndepărta
cu buzele bosumflate. Nu regreta nicio
amânare,
fiindcă poate începe singură să cânte?
Poate spune deodată cum sunt popoarele
şi războaiele, ce înseamnă truda și călătoriile ,
cum stau lucrurile şi afacerile?
Viața în Coreea
Poate că a venit momentul să invoci fericirea,
poate nu te vor pune la zid, poate nu rămâi
amuțit,
cu gura încleștată de rușine, explicând de zor
anacronismul. Gândește-te doar:
vorbele tale grăbite sunt iarăși o premoniție
a unor recolte caniculare și a extazului în amurg,
când pornesc dansul, anticiparea amețitoare
a acelor idile
care te înviorează, ca un măr acrișor
pe care îl rupi fără să vrei, trecând printr-o
livadă,
muști din el și îl arunci. Și viața devine deodată
o întindere plăcută, un căscat protector
către soare: bătrâne, ești deja aici? Și voi,
iubite păsări?
Da. Propun un ritual și o rugăciune,
și îmi fac griji. Să-ți meargă bine,
să nu leșini pe șinele, pe care zilele
răsună cu zgomot în vagoane de dormit
strălucitoare,
iar nopțile staționează în vagoane de marfă
la semnal. Rațiunea ațipește puțin,
simțurile se așază la coadă, și din nou mă las
în voia lucrurilor frumoase: mere, apă, lapte,
aer curat. Iar când vei înțelege
că pentru acest sfert de oră sau pentru oricare
altul,
nu ai absolut niciun merit, vei putea în sfârșit
să bei,
să faci lumea praf, și, în cele din urmă,
să te trezești la realitate.
Te rog, nu nega
Cine vrea să fie Linnaeus în chiar miezul
soarelui?
Pe cine îl interesează oprirea în flacăra torței?
Întârzierea printre pietrele funerare cu nume
contractate?
Pe cine interesează dovezi de identitate
după o jertfă trupească?
Inventarierea pierderilor după o orgie memorabilă?
Activele și pasivele după o noapte la cazinou?
Învierea anevoioasă după o moarte bună?
Căutarea unui cercel în așternut după înec?
Războaiele și stegulețele după jocuri fără limite?
Însemnările în jurnale după un dans deșănțat?
Cărțile funciare pe nisipuri mișcătoare?
Sau cărțile acvatice în deșertul mărilor?
Respirație închisă
Dimineața te cuibărești în tine, dintr-odată
ești tu însăți
Un vis obișnuit te poartă la mare înălțime
Mă bărbieresc si termin înainte ca aburul
să acopere oglinda
Apoi fac exerciții cu fereastra deschisă
Desenele tale în bruma de pe geam
Desenele tale nocturne pe sticla de vodcă
Se evaporă în timp în aerul albastru
Respir adânc în fotoliu se apropie amiaza
Respirația mea fumul de țigară se așază
pe chipul tău
Chipul tău devine cenușiu în aerul albastru
Trebuie să fii ca un vas gol gata să absoarbă
Să asculți doar cu urechea lăuntrică a vasului
gol
Zâmbești în somn îți miști buzele
Urechea mea îți prinde respirația ca o oglindă
Vrei să desenezi în bruma sticlei de șampanie
Să sufli peste ea și să spui Mâine după mine
potopul
Bem cafea cu vodcă în după-amiezile însorite
Și vodcă colorată în după-amiezile ploioase
Ce lumină Un ghețar în cameră
Suntem atât de sus ne certăm pe oxigen
Hegel
Poeți în a căror lectură trebuie să te afunzi
Poeți în care trebuie să te afunzi și să-i cunoști
îndelung.
Poeți în care trebuie să te afunzi și să-i citești
mult timp, dacă dorești să cunoști viața.
Poeți pe care trebuie să-i citești atent și să-i
cunoști îndelung dacă dorești să cunoști viața cuvintelor.
Poeți pe care trebuie să-i citești cu atenție și pe
care să-i cunoști îndelung dacă dorești să cunoști viața cuvintelor și să pătrunzi în adâncul lor –
autori la care poți căuta.
autori la care poți căuta nu doar gândul
trecător,
autori la care poți căuta nu doar gândul
trecător, ci și desfătarea profundă și autentică,
autori la care poți căuta nu doar gândul
trecător, ci și desfătarea profundă și autentică, ei nu sunt prea mulți, așa cum ni s-ar putea părea.
Psalm
Unde mai poate fugi , unde are să se ascundă
o asemenea viață?
Nivelată de teatru, cinema și spectacole,
izgonită din jocurile colective și din orice sport;
Suprimată la locul de muncă, asurzită în sălile
de fitness, la școală și la studii;
Comică în biserici, agonizând în spitale,
învechită în ziare și pe rețele,
Letargică în biblioteci și săli de lectură,
ciumpăvită în librării, muribundă în muzee, ucisă la concerte –
Viața? Yeti sau basilisc? Poate manticora,
calandra, leucrotta?
Amorțită în literatură, buimacă la luptele de
box, concursuri, turnee, festivaluri –
Unde mai poate fugi , unde are să se acundă
o asemenea viață?
Aproape moartă în toate ipostazele sale
tradițional naturale;
Urmărită pe stradă, monitorizată în toate
clădirile, paranoic păzită în cartiere,
Zi și noapte observată în rețele, radiografiată
și scanată în aeroporturi;
Paralizată de un mare eșec în alcovuri,
dormitoare obișnuite, case de toleranță.
Viața? Yeti sau basilisc? Poate manticora,
calandra, leucrotta?
Defăimătă în centrele comerciale, maltratată
în studiourile de radio și de înregistrare, pângărită în studiourile tv-
Unde mai poate fugi , unde are să se acundă
o asemenea viață?
Aproape moartă în toate ipostazele sale
tradițional naturale;
Retezată în convorbirile telefonice și în toate
celelalte „forme de comunicare”;
Distrusă în reportaje, foiletoane, bârfe,
denunțuri, documente –
Viața? Yeti sau basilisc? Poate manticora,
calandra, leucrotta?
Pe cale de dispariție la mare, la munte și în
cazinouri, pe câmpii, lacuri, bazine, râuri și iazuri;
Ca să nu mai pomenim de cafenele, cluburi,
baruri, grădini, hoteluri și moteluri, ospicii, atobuze, trenuri, metrouri, azile, parcuri, subsoluri și poduri, restaurante.
Unde mai poate fugi, unde are să se ascundă
o asemenea viață?
Unde ar putea fugi, unde ar avea să se
regăsească?
Digitalizată și insiduos arhivată în coloane de
cifre, în „memoria” abisală a unor bănci binevoitoare;
Dematerializată, holografiată într-un spațiu
absolut sinistru:
Speriată din spitalele de psihiatrie, casele de
corecție, posturile de poliție și penitenciare, camerele de dezalcoolizare;
Întoarsă pe toate părțile în sălile de dezbateri,
laboratoare, comandamente, cabinete.
Viața? Yeti sau basilisc? Poate manticora,
calandra, leucrotta?
Unde mai poate fugi, unde are să se ascundă
o asemenea viață?
Unde ar mai putea fugi, unde ar avea să se mai
regăsească?
Auzind toate acestea, aproape toți se vor
înveseli, căci cine este atât de prost, încât „să se mai uite” la așa ceva?!
Prezentare și traducere din polonă de Constantin Geambașu