Interferențe literare româno-maghiare, ediția a IX-a. Cum a început totul? Printr-o întâlnire la Târgu Mureș, mai degrabă doar protocolară, prin care președintele de atunci al Uniunii Scriitorilor, domnul Nicolae Manolescu, și noi, ceilalți membri ai conducerii executive a Uniunii, am ținut să ne manifestăm interesul pentru literatura maghiară de la noi și, totodată, prețuirea față de domnul Markó Béla, președintele ales al Filialei locale a Uniunii Scriitorilor, un poet de mare valoare și o personalitate marcantă, culturală și civică, din țara noastră. Interferențele au debutat sub cele mai bune auspicii, căci s-au exprimat cu acel prilej sentimentele care ne animă: dorința de cunoaștere, de apropiere a autorilor din România, cei care scriu în limba română și cei care scriu în limba maghiară.
Iar de la a doua ediție a Interferențelor, dezideratul abstract a căpătat un chip concret (à propos, chip este un substantiv pe care limba română îl datorează limbii maghiare!), căci a fost inițiat un program de traduceri ale unor cărți din literatura maghiară contemporană în românește și, deopotrivă, ale unor cărți românești în maghiară. Sunt acestea punți literare reale, importante. Astfel, au apărut la Editura Cartea Românească volume de proză și de poezie semnate de Vida Gábor (Povestea unei bâlbâieli, roman), Fekete Vince (Orașul cizmarilor, poezii), Szántó T. Gábor (Gara de Est, cap de linie, roman), Balázs Imre József (Nopți în zen, poezie), Karácsonyi Zsolt (Nu sunt aici, roman), Szabó Róbert Csaba (Tăul iadului, roman), Demény Péter (Țărâna vie, poezii). Toate tra ducerile sunt datorate lui Kocsis Francisko, cu excepția cărții lui Karácsonyi Zsolt, tradusă de George Vol ceanov. Iar scriitorii români care au beneficiat de acest schimb cultural sunt, din anul 2021 și până acum: Dan Stanca (Detonare, roman), Horia Gârbea (Bumerang, poezii), Adrian Alui Gheorghe (Urma, roman), Ovidiu Genaru (Cartea lui Mircea/ Canal, poezii), Ioan T. Morar (Lindenfeld, roman) și Adrian Popescu (Cortegiul magilor, roman). Eu însumi sunt recunoscător pentru includerea în această serie de traduceri a romanului meu Punct și de la capăt. Cărțile au fost transpuse în limba maghiară de Koszta Gabriella (proza) și Demény Péter (poezia).
Dar ce înseamnă interferențe? Dicționarul ne spune: întâlnire, încrucișare, combinare și compunere a unor fapte, întâmplări, fenomene. Și următoarea întrebare, absolut firească, sună așa: care sunt, în cazul de față, cele două fenomene care se întâlnesc? Literatura română și literatura maghiară din România, iar, mai larg, cultura română și cultura maghiară cu filonul, cu afluentul său din Transilvania. Ce este caracteristic celor două culturi? Dacă luăm în considerare limba, instrumentul cu care operează literatorii, atunci trebuie să constatăm latinitatea limbii române, aceasta fiind o limbă neo-latină, singura din Europa de Est, izolată într-un spațiu slav și, da, maghiar. Iar maghiara este și ea izolată lingvistic în spațiul central-european, fiind o limbă cu origine ugro-finică (non-indo europeană), înrudită doar cu finlandeza și estona din Europa. În privința religiei, românii sunt majoritar creștini ortodocși și, unii, greco-catolici, aparținând cu precădere spiritualității bizantine și răsăritene, iar cei mai mulți maghiari sunt romano-catolici și reformați (calviniști), cu orientare spre creștinismul occidental. Cultura română realizează o sinteză între Orient și Occident, iar cea maghiară este o expresie a modelului central-european.
Așadar, din această sumară punere față în față a celor două culturi și literaturi se desprinde cu limpezime faptul că ele sunt două entități complementare și atunci este o șansă deosebită și, în același timp, un privilegiu, pentru amândouă, să coexiste în același spațiu geografic. Întrucât această împrejurare istorică oferă o deschidere aparte și posibilitatea de îmbogățire a uneia prin cunoașterea, prin asimilarea celeilalte.
Iar această șansă deosebită nicidecum nu trebuie ratată. Din punctul nostru de vedere, cel românesc, dimensiunea latină, cu unele intruziuni și influențe balcanice și orientale, nu are decât de câștigat din altoirea cu elementul/ cu spiritul central-european, reprezentat de cultura, de literatura maghiară, care aduc un plus de rigoare, de raționalitate, de profunzime a introspecției, dar și obsesia identitară și un imaginar abisal – toate provenind din apartenența la Imperiul Austro-Ungar, dar și dintr-un fond sufletesc mai vechi, propriu, cu determinări care nu pot fi eludate.
Calitățile specifice ale literaturii maghiare actuale din România, meritele poeziei scrise de poeții maghiari de astăzi au ieșit în evidență cu pregnanță la cea mai recentă ediție a Turnirului de Poezie de la Heraklion (Platamonas) – Grecia, din vara acestui an. Atunci, acolo, poeții din Târgu Mureș au avut o evoluție întru totul re marcabilă, impresionând juriul cu o lirică modernă și post modernă originală, într-o scriitură subtilă, alternând poemele de meditație gravă asupra destinului individual și colectiv în lumea de astăzi, o lume accelerat instabilă, neliniștitoare (André Ferenc), cu poeme reflexive într-un stil relaxat, nesofisticat, poeme pline de umor, de ironie și auto ironie (Demény Péter). Să reamintim că Turnirul de Poezie, care se desfășoară în diverse locuri de tradiție culturală, este unul dintre cele mai valoroase proiecte ale Uniunii Scriitorilor, ajuns la a XV-a ediție, și are ca obiective principale, pe de o parte, stimularea creației poetice, a literaturii vii și, pe de altă parte, facilitarea contactului dintre poeții din țara noastră și cei din alte literaturi europene, precum și discutarea unor chestiuni preocupante privind profesia de scriitor. De asemenea, se cuvine să subliniem că poeții din Târgu Mureș s-au întors plini de lauri de la acest inedit concurs liric. Au câștigat concursul pe echipe, ceea ce îi menține în competiție la ediția de anul viitor a Turnirului. André Ferenc a câștigat Marele Premiu, Cununa de Lauri de la Heraklion, iar Demény Péter a câștigat Premiul Special al Juriului. Dar să-i numim, ca semn al aprecierii pe care le-o purtăm, pe cei șase poeți din Târgu Mureș: Eugeniu Nistor, Demény Péter Iosif, Lázár László, André Ferenc, Papp Attila Zsolt, Szonda Szabolcs. Tuturor, sincere felicitări. Interferențele literare româno-maghiare înregistrează, ne convingem, izbânzi incontestabile.