Gala Poeziei Române Contemporane – Alba Iulia, 2026
Sâmbătă, 20 iunie, ora 17, pe Esplanada Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, s-a desfășurat cea de-a XVI-a ediție a Galei Poeziei Române Contemporane, una dintre cele mai importante manifestări literare ale Uniunii Scriitorilor. Au citit din creațiile lor poeții Hanna Bota, Marta Petreu, Nicoleta Șimon, Markó Béla, Gabriel Chifu, Vasile Dan, Nichita Danilov, Dinu Flămând, Vlad Moldovan, Ioan T. Morar, Ion Mureșan, Aurel Pantea, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Mircea Stâncel, Liviu Ioan Stoiciu, Varujan Vosganian, Andrei Zbârnea. Fiecare micro-recital a fost introdus de prezentările făcute alternativ de criticii literari Daniel Cristea-Enache și Răzvan Voncu. Moderatorul Galei a fost Cristian Pătrășconiu. Amintim modul în care s-a realizat și în acest an selecția poeților participanți: prin votul a 17 critici literari activi, din toată țara, care scriu despre poezie, cărora li s-a propus o listă de peste două sute de poeți din care să aleagă. În plus, au fost invitați doi poeți tineri, iar gazdele au avut rezervate două locuri. Momentele muzicale au fost asigurate de Dan Liviu Cernat (vioară). Organizatorii evenimentului, alături de Uniunea Scriitorilor din România, sunt Consiliul Județean Alba (președinte Ion Dumitrel), care a asigurat și finanțarea Galei, Biblioteca Județeană Alba „Lucian Blaga“ (director Silvan Stâncel). (Cronicar)
Apariții editoriale recente
Colegul nostru Răzvan Voncu este autorul unei serii editoriale care ni-l arată în cea mai bună formă creatoare. După substanțialul volum Profiluri literare clujene, apărut la Editura Casa Cărții de Știință, în seria Scriitori aleși, el este prezent editorial, practic simultan, cu alte două scrieri critice remarcabile: Spectacolul literaturii. Scriitori străini (Editura Junimea) și Caleidoscop medieval. De la Neagoe Basarab la Școala Ardeleană (Editura Universității de Vest din Timișoara). Tematica diversă ne face să bănuim că aceste lucrări sunt piese dintr-un puzzle, o construcție critică amplă: poate o istorie a literaturii? l În seria de autor pe care i-o consacră Editura Polirom, Gabriela Adameșteanu oferă cititorilor volumul Vremuri fără răbdare, care cuprinde proze noi alături de cele din volumul Vară-primăvară. Scrie Oana Soare în postfața cărți: „Citite acum trei decenii, în prezentul nostru sau în vreun viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, aceste nuvele sau texte de mai mici dimensiuni vor trece și ele, cu brio, redutabilul test al «actualității» permanente (ca probă a valorii). Adică vor refuza să îmbătrânească. Cu alte cuvinte, deși Gabriela Adameșteanu rămâne autoarea marilor sale romane, ea câștigă și pariul prozei scurte“. l Două titluri noi de la Editura Cartea Românească: Cei morți înainte de moarte, un ro man de Traian Dobrinescu, și Cinci ani în lumea literaturii, o carte de eseuri de Liviu Capșa. l La Editura pentru Artă și Literatură, apare romanul Noaptea soarelui răsare de Ovidiu Pecican. Este volumul al II-lea din seria Imberia, despre care Victor Cubleșan afirmă: „…atât Imberia, cât și Noaptea soarelui răsare se dovedesc romane solide și rafinate… S-ar părea că aici, în această reîntoarcere literară a Imberiei, se găsește poteca spre fața ascunsă, profundă și cuceritoare a prozatorului clujean.“ l Nicolae Stan revine în atenția cititorilor cu un nou roman intitulat Apă vie, tipărit la Editura pentru Artă și Literatură. Marius Miheț notează despre această proză: „Întreaga proză a lui Nicolae Stan este una de diagnostic. Cu alte cuvinte, istoria nefastă ca boală trebuie elucidată prin diverse mijloace de cercetare. Așa se face că naratorul ajunge să înfățișeze evenimente și tipuri umane concludente pentru un tratat antropologic.“ l La Editura Polirom, în colecția Ego Proză, Moni Stănilă publică romanul Oase strălucitoare, cu o scurtă prezentare semnată de Alexandru Bulucz: „Moni Stănilă scrie despre trei femei din Chișinău – despre mame și fiice, despre deportări și războaie, despre uitarea lentă și amintirea bruscă. (…) Moni Stănilă realizează ceva rar: scrie cu acea concretețe a politicului întâlnită la Herta Müller și cu memoria colectivă a Svetlanei Aleksievici, păstrându-și în întregime propria voce.“ (Mărturisim, n-am înțeles prea bine ultima propoziție. Dar, probabil, e deficiența noastră…) l La Editura Neuma, apare volumul de versuri Cioburi și delicatese de Maria Grădinaru, volum apreciat de Adrian Alui Gheorghe: „Poezia Mariei Grădinaru, din acest nou volum, pulsează între fragilitate și luciditate, între intimitatea confesiunii și deschiderea către un orizont mai larg, aproape metafizic.“. l Un nou volum de poeme ne propune și Ion Cristofor, Poemele de la Vălenii Șomcutei, scos sub egida Editurii Napoca Star. l Primim la redacție un roman semnat de Péter Demény, Vârtej în reluare, publicat la Editura Curtea Veche, în anul 2023, în traducerea din maghiară în română a lui Kocsis Francisko. Mai semnalăm: Evelyne Croitoru, O privire de aproape (Editura Neuma), care conține cronici la cărți de poezie; Dan Ionescu, Lirismul arghezian, de la canon la subversiune, carte de studii arghezologice premiată la Festivalul de Literatură „Tudor Arghezi“, și volumul Manifestări de „sărbătoare a spiritului critic“. 18 epistole de la Virgil Ierunca și Monica Lovinescu către Gheorghe Grigurcu, lucrare editată de Alexandra Florina Mănescu și George Drăghescu. l Lectură plăcută! (Cronicar)
Eveniment editorial
Ne bucurăm să semnalăm o carte-eveniment, recent apărută la Editura Polirom: Cele patru sinucideri ale Virginiei Woolf. O psihodramă de Mircea Mihăieș. Cartea este foarte frumoasă ca realizare tipografică – felicitări editurii și lui Silviu Lupescu pentru această reușită de referință. Dar, mai ales, cartea este minunată, prin conținut, în cele peste 860 de pagini format mare, dense, care oferă o lectură pasionantă, copleșitoare. Am început să citim această operă care nu seamănă cu nimic din literatura română a momentului și care îl situează pe Mircea Mihăieș la un nivel estetic greu de atins. Vrem să verificăm, în legătură cu noua scriere, ceea ce intuim după ce am citit precedentele sale volume pe diverse subiecte și după ce am citit fragmentele din acest edificiu textual publicate în revista noastră, și anume: dacă scriitorul a izbutit să transforme un studiu critic atât de complex într-o proză intelectuală de o extraordinară tensiune epică și, deopotrivă, dacă o izbutit să preschimbe o faimoasă scriitoare clasică într-un personaj romanesc viu, memorabil; de asemenea, dacă și în noua lucrare ies în evidență acele însușiri care-l individualizează și l-au impus: știința de carte exemplară, scriitura de un rafinament cum rar se întâlnește astăzi, capacitatea sa de analiză și de sinteză, arta de a pune laolaltă fluent atâtea surse livrești și de a le topi într-o poveste care curge cuceritor și, încă, talentul său puternic de prozator al ideilor și de prozator pur și simplu. Toate acestea, dacă într-adevăr se regăsesc într-unul și același autor, fac din el, negreșit, unul dintre cei câțiva scriitori cu adevărat mari pe care îi avem. După primele două sute de pagini, calitățile acestea la superlativ se confirmă, impresionant. Și nu avem nicio îndoială că entuziasmul nostru de lectură va fi maxim până la sfârșit. Ne bizuim afirmația și pe două prime cronici, ambele absolut elogioase, semnate de unele dintre cele mai valoroase voci critice de astăzi: cronica literară a lui Răzvan Voncu din acest număr al Rl și comentariul critic din publicația La Punkt, datorat lui Ion Stanomir, care nu se sfiește să considere această scriere drept monumentală. Și nu ni se pare o exagerare. (Cronicar)