În cartea de impresii de la Casa Memorială Ion Creangă, Dan Hăulică consemna cîndva: „În această curte, suspendată parcă într-un cer cu un punct de sprijin pe Ceahlău, am în permanență sentimentul deplin că sunt acasă.“ Ideea de „acasă“ invocată în acest rînd capătă consistență pentru mulți dintre cei care îi trec pragul. Spațiul nu este perceput doar ca o gospodărie reconstituită, ci ca un loc al memoriei culturale, în care biografia, literatura și mitologia copilăriei se suprapun firesc.
În pofida contextului actual, numărul vizitatorilor rămîne constant ridicat: peste două sute de mii de persoane ajung anual la Humulești. Faptul indică nu doar interes turistic, ci și nevoia persistentă de repere simbolice. Pentru mulți, experiența vizitei se traduce printr-o formă de regăsire – discretă, dar semnificativă – a propriului sentiment de apartenență.
Sentimentul acestui generic acasă l-au resimțit și participanții la cea de a IX-a ediție a manifestărilor Premiului Național de Proză „Ion Creangă“, desfășurate în perioada 26 februarie- 1 martie 2026, la Piatra-Neamț și la Târgu-Neamț. Manifestarea, orga ni zată pe baza unui parteneriat între Consiliul Județean Neamț și Uniunea Scriitorilor din România, are deja un palmares care onorează premiul, cîștigătorii primelor opt ediții fiind Nicolae Breban, D. R. Popescu, Gabriela Adameșteanu, Eugen Uricaru, Dan Stanca, Gheorghe Schwartz, Petru Cimpoeșu și Mircea Cărtărescu.
Ca și la precedentele ediții, în urma unui sondaj la care au participat 21 de critici literari și scriitori din toată țara și din diverse generații literare, au fost nominalizați opt prozatori: Gabriel Chifu, Ioan Groșan, Bedros Horasangian, Florina Ilis, Ioana Pârvulescu, Doina Ruști, Dumitru Țepeneag și Varujan Vosganian. Acesta din urmă s-a retras din competiție, precizînd că poziția sa publică impune discreție și măsură în raport cu astfel de onoruri, dar adresînd, totodată, urări de succes colegilor nominalizați.
Juriul național, reunit la Piatra-Neamț, i-a avut în componență pe Mihai Zamfir, Angelo Mitchievici, Nicolae Oprea, Adrian Alui Gheorghe, Vasile Spiridon, Adrian Lesenciuc și Ioan Holban. În urma deliberărilor, a fost desemnat cîștigătorul celei de-a IX-a ediții: prozatorul Gabriel Chifu.
Într-un mesaj înregistrat, Mircea Cărtărescu a subliniat că, la acest nivel, competiția se desfășoară „între egali“, iar nominalizarea în sine reprezintă deja o recunoaștere acordată de o elită a criticii literare.
Pe scena Teatrului Tineretului, președintele juriului, Angelo Mitchievici, a vorbit despre nominalizați ca despre autori care „au o operă care edifică literatura română“, amintind și tensiunea inerentă oricărui premiu: acesta se îndreaptă către un singur scriitor și, inevitabil, lasă în afara distincției alte opere de valoare. Angelo Mitchievici a făcut o pertinentă și nuanțată laudatio câștigătorului acestui premiu.
În cuvântul său, Gabriel Chifu i-a elogiat pe ceilalți scriitori nominalizați, a mulțumit juriului, organizatorilor și criticilor literari care, prin lectura lor comprehensivă, devin coautori ai fiecărei cărți valoroase. De asemenea, a elogiat această modalitate de a-l omagia pe un uriaș scriitor de patrimoniu, Ion Creangă: prin instituirea unui premiu național cu numele său, care să-i răsplătească pe prozatorii români de astăzi.
Vicepreședintele Consiliului Județean Neamț, Ion Asaftei, a pus accent pe ideea de cultură ca investiție în comunitate și în identitate: „Este un premiu care spune, simplu și sincer: vă mulțumim pentru că vă dedicați scrisului“; și a formulat o idee-cheie despre relația dintre decizie publică și cultură: „Cultură fără politică se poate face, dar politică fără cultură, nu.“
Programul manifestărilor a fost unul complex, proza românească a fost onorată la Neamț atît instituțional, cît și prin întîlnirile cu publicul larg, preponderent tînăr. Președintele Consiliului Județean Neamț, Daniel-Vasilică Harpa, a subliniat importanța acestui eveniment pentru viața culturală a județului: „Premiul Național pentru Proză «Ion Creangă» – Opera Omnia este un reper cultural pentru județul nostru și pentru întreaga literatură română contemporană. Ne onorează faptul că, an de an, mari scriitori ai României vin aici, la Neamț, pentru a celebra memoria lui Ion Creangă și forța literaturii române. Consiliul Jude țean susține constant cultura și valorile autentice, iar această ediție confirmă încă o dată că județul nostru rămîne un spațiu al dialogului, al creației și al performanței culturale.“
Invitat special al ediției 2026, deși retras din competiție, Varujan Vosganian a vorbit despre locul lui Ion Creangă în literatura română, evocînd unicitatea operei sale și forța modelatoare a acesteia. A construit metafora unui „arbore genealogic“ al prozei românești moderne, la rădăcina căruia se află Creangă, reper fondator și simbolic. Coordonatorul programului, Adrian Alui Gheorghe, a precizat, la un moment dat: „Creangă a intrat realmente în ADN-ul nostru, poți nega orice pe lumea asta, dar nu poți nega propria origine. Am ieșit, sub impulsul civilizației, din satul amintirilor lui Ion Creangă, dar satul acela încă pîlpîie în noi. Este, în fapt, un semn de sănătate morală.“
Implicarea instituțiilor din județul Neamț a fost exemplară. Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“ (director Ionuț Cudalb), instituție coordonatoare, alături de Complexul Muzeal Național Neamț, Teatrul Tineretului, Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu“, primăriile din Piatra-Neamț și Târgu-Neamț, Casa Culturii „Ion Creangă“ și Inspectoratul Școlar Județean au adus aproape un public larg într-o gamă de manifestări diverse, toate contribuind la celebrarea operei și numelui humuleșteanului evadat în veșnicie, cum spunea Geo Bogza. Scriitorii invitați s-au întîlnit cu elevii Colegiului Național „Petru Rareș“ din Piatra Neamț (Varujan Vosganian, Nicolae Oprea, Vasile Spiridon, Emil Nicolae), ai Colegiului Național „Calistrat Hogaș“ (Mihai Zamfir, Angelo Mitchievici, Doina Ruști, Adrian G. Romila) și ai Colegiului Tehnic „Ion Creangă“ din Târgu Neamț (Gabriel Chifu, Ovidiu Pecican, Nichita Danilov și Adrian Alui Gheorghe), în cadrul dialogului intitulat „De ce (mai) avem nevoie de literatura română, astăzi?“. Interesul arătat de tineri și de cadrele didactice este un semn încurajator într-un context în care criza lecturii este frecvent invocată în spațiul public.
La Humulești, la Casa Memorială „Ion Creangă“, a fost conferit titlul de Cetățean de Onoare al orașului Târgu-Neamț lui Mircea Cărtărescu, laureatul ediției precedente. În ziua de 1 martie, la statuia lui Ion Creangă din Piatra- Neamț, operă a sculptorului Ioan Vlasiu, scriitorii și reprezentanții autorităților au depus coroane de flori, marcînd simbolic data nașterii celui omagiat.
Ediția a IX-a a Premiului Național de Proză „Ion Creangă“ – Opera Omnia confirmă astfel nu doar continuitatea unei tradiții culturale, ci și capacitatea comunității nemțene de a transforma memoria literară într-un proiect viu, cu rezonanță națională. Pentru concluzii reținem din cuvîntul primarului orașului Târgu-Neamț, Vasile Apopei: „Suntem privilegiați în această parte de lume, părinții noștri ne-au dat viață, Ion Creangă ne-a dat veșnicie.“ Ceea ce nu mai trebuie demonstrat. (Rep.)