Apariții editoriale
Am primit la redacție mai multe volume recent apărute, pe care ne face plăcere să le semnalăm. Astfel, la Editura Cartea Românească, în seria de traduceri, vede lumina tiparului romanul Tăul Iadului, de Szabó Róbert Csaba, în traducerea lui Kocsis Francisko. Cartea apare prin programul de traduceri reciproce inițiat în cadrul proiectului literar anual Interferențe româno-maghiare al Uniunii Scriitorilor.
La Editura Neuma, sub titlul inspirat O călătorie spre centrul canonului. 50 – Poeți contemporani, Horia Gârbea, pornind de la cronicile de întâmpinare pe care le-a scris, ne propune un volum interesant, care se vrea „o formă de definire a poeziei române din ultimele aproximativ trei decenii“. După această panoramă dedicată poeților, autorul ne anunță că va urma alta, care va cartografia lirica feminină; apoi va publica volume de sinteză despre proză și celelalte genuri.
Editura pentru Artă și Literatură a inițiat o serie de autor Adrian Alui Gheorghe, în cadrul căreia a republicat, în ediție revizuită, definitivă, romanul foarte apreciat Urma.
La Editura Școala Ardeleană, apare un elegant volum de versuri semnat de Mircea Stâncel: Cartea conflictelor.
La Editura Limes, Mircea Petean publică un volum de poeme, care se remarcă prin condițiile grafice și prin conținut: Trilogia orientală. Prefața îi aparține chiar autorului, iar postfața e semnată de Andrea H. Hedeș.
La Editura Creator, sub titlul Soirées musicales. Brașoave 3, vede lumina tiparului o antologie bilingvă de poezie, în română și greacă, reunind versurile a zece poeți: Cristian Muntean, Liana Sakelliou, Ionel Simota, Peter Sragher, Adrian Lesenciuc, Liviu Ioan Stoiciu, Laurențiu-Ciprian Tudor, Nicolae Tzone, Liliana Ursu, Nicolaos Vlahakis. Traducerea este realizată de Angela Bratsou.
Sub sigla Editurii Ardealul, Eugeniu Nistor revine în atenție cu un nou volum de studii și eseuri intitulat Filosofie, elan creator și polemici culturale.
Un set de trei volume ilustrând preocupările auctoriale din varii domenii ne trimite Sonia Elvireanu: Privind prin lucarnă (cronici literare, Editura Ars Longa), Omul-soare (roman, Editura Ars Longa) și La voix de la lumière/ La voce della luce (antologie de poezie, ediție bilingvă, franceză-italiană, Giuliano Ladolfi Editore)
Scriitorul brașovean Mircea Brenciu este prezent editorial cu un masiv volum de publicistică intitulat Taifasuri eclectice (Editura Creator).
Manuscrisele premiate de un juriu al Uniunii Scriitorilor, la ediția 2024 a Festivalului Prima Verba, de la Drobeta Turnu Severin, s-au transformat acum în cărți tipărite la Editura Autograf MJM: Calul și alte povestiri miraculoase despre călătorie de Ruxandra Manea și Când s-a sfiit luna… de Viorica Stăvaru.
Menționăm și două volume de versuri: Paharul din Hong Kong de George S. Vidreanu (la Editura Neuma) și Uroboros de Hrisant Achimescu (la Editura Hoffman).
Lectură plăcută! (Cronicar)
Din revistele literare
Revista Mișcarea Literară (nr. 2, 2025) îl are în centrul atenției pe poetul Valeriu Stancu. El este omagiat printr-un amplu grupaj de texte semnate de Varujan Vosganian, Olimpiu Nușfelean, Sylvestre Clancier, Jean Portante, Dante Maffia, Andrea Tavernati, Teodora Uilean, Icu Crăciun, Virgil Rațiu, Monica Buboly, Menuț Maximinian, Simona Mihuțiu și Emanuela Ilie, la care se adaugă un grupaj din versurile lui Valeriu Stancu și un interviu acordat de acesta lui Olimpiu Nușfelean. Iată ce scrie Varujan Vosganian: „Valeriu Stancu este, dacă se poate spune așa, un globe trotter literar. El călătorește cu admirabilă dăruire prin diferite teritorii geografice și lingvistice, creând, traducând, antologând, editând și ajutându-i pe scriitori să se cunoască între ei. Slavă Domnului că pentru a trece dintr-un teritoriu lingvistic în altul nu e nevoie de viză ori pașaport, ci doar de sandalele înaripate ale inspirației.“
În Viața Românească (nr. 10), sub semnătura lui Ion Bogdan Lefter, putem citi un portret de creator – Mircea Florian (e vorba despre artistul Mircea Florian, născut în anul 1949, nu de filosoful cu același nume!), care conține și o analiză temeinică, minuțioasă a poemelor, a „cântecelor“ acestuia: „Cel mai evident este – spuneam – rulajul combinațiilor suprarealiste sau post-suprarealiste, provocatoare de surprize, de alăturări paradoxale, perplexante. Poemele avansează de obicei ca discursuri imprecise, misterioase, greu de spus exact despre ce e vorba, mai importante decât narațiunea fiind atmosfera, scânteile ideatice, racolarea publicului cititor și auditor într-un spațiu de complicitate în care simți că ești părtaș la dezvăluiri de-o mare intensitate, vecine revelației.“
În revista Orizont (nr. 9) întâlnim o prezență lirică pe cât de rară, pe atât de prețioasă: ne este oferită o pagină cu poeme antologice de Ileana Mălăncioiu. Reproducem poemul intitulat „Poate nu este el“: „Am găsit trupul tău înjunghiat pe la spate,/ Altfel ar fi fost mult mai greu,/ Scot cu spaimă cuțitul și-i șterg/ plăselele de aur pe pieptul meu.// Doamne, strig, poate nu este el,/ Poate este doar chipul lui de pământ,/ Poate sângele nu este chiar sânge,/ Poate sufletul său pe câmpie o fi cântând.// Poate că păsările cântecul lui îl ascultă,/ De ce tac păsările pe câmpie,/ Poate și ele sunt din lut/ Făcute doar pentru magie.// Poate că moartea vine-abia acum/ Și caută în taină ființa Ta cea sfântă/ După al cărei chip am fost alcătuiți,/ Poate că pasărea eternă cântă.“
Revista Tomisul cultural (director fondator Iulian Talianu) se dovedește a fi, și prin numărul recent (58/ septembrie 2025), ceea ce s-a impus a fi de la bun început: un spațiu generos care adună unele dintre cele mai valoroase nume din literatura noastră actuală. Astfel, putem citi un serial critic intitulat Poetul Ion Mureșan în viziunea lui Andrei Marga, poeme de Liviu Ioan Stoiciu, Ovidiu Genaru, Lucian Vasiliu, Ion Tudor Iovian, Nicolae Jinga, Nicolae Coande, Metin Cengiz (în traducerea lui Valeriu Stancu) și Konstantinos Kavafis (în traducerea lui Dimitrios Kanellopoulos și Eugen Uricaru), proză de Andreea Răsuceanu, Nicolae Stan, Kocsis Francisko, comentarii critice, articole de istorie literară și culturală ori evocări de Ioan Holban, Olimpiu Nușfelean, Lucian Vasiliu, Nichita Danilov și Traian Lazăr.
În revista Ramuri (nr. 9) sunt evocate două nume de referință pentru literatura și arta Craiovei, Gabriel Coșoveanu și Marcel Voinea, de care, din păcate, ne-am despărțit prea devreme. Scrie Gabriela Gheorghișor: „Gabriel Coșoveanu, o minte sclipitoare a generației sale, va rămâne în memoria noastră ca o personalitate culturală luminoasă, care a atins suflete și a marcat destine. Rămas bun, domnule profesor!“ Iar Cătălin Davidescu, semnează un remember al extraordinarului artist plastic Marcel Voinea: „Marcel Voinea a zămislit întotdeauna lumi imaginare ca o alternativă la realitate sau, mai curând, ca un reflex al acesteia, pentru că toate narațiunile sale plastice erau răspunsuri sau întrebări tulburătoare la cotidian, spuse uneori cu un umor persiflant, alteori cu o ironie grea, nimicitoare.“
Am primit și un nou număr (nr. 12, 2025) al deosebit de elegantei publicații De spiritu et anima, revista Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“, unde am citit o interesantă anchetă culturală, Cartea, biblioteca și omul, realizată de Flaviu George Predescu, în care se confesează, despre relația lor cu cartea, Petre Crăciun, Daniel Cristea-Enache, Ion Cristofor, Anița Grigoriu, Ramona Mezei, Ioan Milică, Silvan Stâncel și Florina Zaharia. Am reținut un fragment din răspunsul lui Daniel Cristea-Enache: „Eram în clasa a II-a când i-am descoperit pe Tom Sawyer al lui Mark Twain și pe d’Artagnan al lui Dumas. A fost șansa mea să-i descopăr în biblioteca noastră din apartamentul de bloc din cartierul Militari, unde făceam mereu incursiuni neîncununate totdeauna de bucuria lecturii. Mama murise, tata era la serviciu, fratele meu mai mare, la școală. Eram singur când i-am descoperit din întâmplare. Fericită, minunată întâmplare!“
În revista Expres cultural (nr. 9), Liviu Ioan Stoiciu descrie, în felul său neconvențional, cu farmecul sincerității, „vara scriitorilor“: „…Nu pot să cred, încep să mă simt vinovat că sunt la vârsta la care sunt, și să cer iertare. Eu care credeam că scriitorii și literatura n-au vârstă. Mi-am amintit că fac parte, în ochii tinerilor, dintre cei «expirați» și care nu merită să se bucure că mai sunt în viață în această lume literară de la noi, în care nu mai au loc tinerii. Firește, din ce am citat, trebuie îndreptată prostia penală cu conducerea Uniunii Scriitorilor care stă pe gratis la Vila Scriitorilor de la Neptun. Tarifele cu cazarea și masa la Vila Scriitorilor de la Neptun sunt aprobate anual de Consiliul Uniunii Scriitorilor și niciun scriitor nu merge acolo pe gratis, fie el și președintele Uniunii. (…) În ce mă privește, «bătrân» cum sunt în ochii tinerilor (nu și în ochii mei), «cu vacanță de pensionar», mă bucur după o viață de muncă; am vechime de peste 50 de ani în cartea de muncă; le urez tinerilor să apuce atâția ani de muncă pe câți am lucrat efectiv eu…“ (Cronicar)
Proiectele literare ale Uniunii Scriitorilor
Cum aminteam într-o notă anterioară, mai multe dintre proiectele literare naționale de tradiție ale Uniunii Scriitorilor n-au mai obținut anul acesta finanțare, din diverse pricini, pe care nu le mai enumerăm aici. Între ele, și Colocviul Național al Romanului Românesc, care avea ca loc consacrat de desfășurare Universitatea din municipiul Alba Iulia. Această reuniune anuală, în care se pun în discuție teme de maxim interes privind arta romanului, este prea importantă pentru a fi întreruptă în anul de grație 2025, adică în vreme totuși de pace, nu de război (și nici de pandemie). Așa încât am căutat și am găsit o soluție de avarie pentru ca proiectul să continue: în mod excepțional, reducându-se la maximum cheltuielile, actuala ediție a dezbaterilor a avut loc la București, la sediul Uniunii Scriitorilor, în zilele de 20 și 21 octombrie. Lista scriitorilor care și-au anunțat participarea, prin prezență fizică sau, câțiva, prin trimiterea comunicărilor pregătite (care vor fi publicate în România literară) este una absolut remarcabilă: Andrea H. Hedeș, Irina Petraș, Marta Petreu, Doina Ruști, Ioana Tătărușanu, Adrian Alui Gheorghe, Paul Cernat, Gabriel Chifu, George Cornilă, Augustin Cupșa, Horia Gârbea, Dan Gulea, Adrian Lesenciuc, Mircea Mihăieș, Angelo Mitchievici, Cornel Nistea, Cristian Pătrășconiu, Ovidiu Pecican, Nicolae Prelipceanu, Vasile Spiridon, Ion Stanomir, Varujan Vosganian, Mihai Zamfir. Tema dezbaterii: Romanul între estetic și ideologic. (Cronicar)