Despre alegerea președintelui în revista 22
Recentele alegeri prezidențiale din țara noastră, în care am reușit, în cele din urmă, noi, ca popor, să evităm o catastrofă, sunt comentate pe larg în presa din țară, inclusiv în cea culturală. Astfel, în revista 22 (nr. 10/ 20 mai – 2 iunie 2025), putem citi un extins grupaj de opinii sub semnături dintre cele mai credibile: Andrei Cornea – A învins adevărul; Andreea Pora – Să nu ne îmbătăm cu victoria. Cealaltă Românie e tot aici; Vlad Alexandrescu – Nicușor Dan, primul președinte al societății civile; Tia Șerbănescu – Învingător: Nicușor; Dan Perjovschi – Luni, după alegeri; Brîndușa Armanca – Cum s-au purtat extremiștii cu presa în campanie; Cristian Câmpeanu – Cine este România lui Simion?; Raluca Alexandrescu – Cu harta electorală în față: cum am ajuns aici?; Lidia Moise – Victoria lui Nicușor Dan asigură un calm relativ în piața financiară; Ciprian Cucu – Ce ne facem cu ei?; Ioana Moldovan – România, Anul Zero; Mihai Maci – Ce așteptări avem de la viitorul președinte. Să reținem un fragment din răspunsul pe care Mihai Maci îl dă la întrebarea pe care el însuși o formulează privind așteptările pe care le avem de președintele ales: „Și nu, nu cred că trebuie să se teamă (președintele, precizarea noastră) de marasmul administrativ, de chițibușeriile legale, de șușoteala «serviciilor», de circul mediei și de alte asemenea. Președintele e vocea pe care o aud toți. Și e vocea care poate trece peste toate aceste obstacole, pentru a vorbi direct cetățeanului. Nu e ușor, căci – mai ales în starea României de azi – o asemenea întreprindere cere mult curaj și infinită energie. Și, acolo unde e, președintele are și el nevoie de un lucru, unul singur, dar cel mai important: să știe că nu e singur; că nu doar că l-am ales, ci și că-i suntem alături.“ Patetismul conținut în această opinie e justificat: în momente de răspântie ca acesta e nevoie de energia tuturor oamenilor de bună-credință, de implicarea lor totală și onestă. (Cronicar)
Evenimente USR – scurtă recapitulare
Se cuvine să facem o scurtă recapitulare a evenimentelor culturale din prima jumătate a anului în care a fost implicată Uniunea Scriitorilor, ca inițiator, ca organizator sau ca partener al diverselor entități instituționale din țară. Iată: Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu“, de la Botoșani; Seara de poezie, de la Alexandria; Premiul Național de Proză „Ion Creangă“ (la Târgu- Neamț); Colocviul Editurilor de Literatură Actuală din România (la Oltenița); Festivalul de Literatură pentru Copii și Tineret „Dimineața cuvintelor“ (la București); Festivalul de Poezie și Dramaturgie „Patrel Berceanu“ (la Băilești); Colocviul Național al Revistelor de Cultură (la Săvârșin); Premiul Național de Poezie „Lucian Blaga“ (la Lancrăm – Alba); Festivalul Internațional de Poezie „Poezia la Iași“; Festivalul Internațional de Literatură „Tudor Arghezi“, care acordă Premiile Naționale de Poezie și de Critică Literară „Tudor Arghezi“ (la Târgu Jiu și Târgu Cărbunești); Premiul Național de Critică Literară „Garabet Ibrăileanu“ (la Roman); Premiile Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2024 (la București). Toate aceste proiecte deja au avut loc. Urmează, până la sfârșitul lunii iunie: Turnirul de poezie, de la Hersonissos (Grecia); Festivalul Național de Literatură FestLit (la Cluj); Gala Poeziei Române Contemporane (la Alba Iulia); Festivalul Internațional de Literatură „Poezia – Port la Dunăre“ (la Galați). Așa cum se poate constata, avem un adevărat maraton literar în desfășurare. E un tablou complex de evenimente literare bine definite, care acoperă diferitele paliere specifice ale activității literare. Toate acestea nu se realizează ușor, ci cu eforturi asumate, din dorința și datoria de a sprijini, de a proteja literatura vie din țara noastră într-o epocă în care, din păcate, interesul public pentru scrierile literare este în dramatică scădere. (Cronicar)
Din sumar – Steaua nr. 5
Numărul 5 al revistei „Steaua“ ne-a atras atenția prin sumarul bogat și interesant. Semnalăm din cuprinsul său: editorialul lui Ovidiu Pecican cu titlul Cărți mari; grupajele de poezie semnate de Vasile Igna și Gabriela Chiran; fragmentele din jurnalul lui Mircea Zaciu; eseul Mică poveste cu o orgă veche de Irina Petraș; Lectura clasicilor de Dan Gulea, despre poezia lui Nichita Stănescu; secțiunea Poezie optzecistă germană, unde sunt publicate poeme de Hellmut Seiler și William Totok; grupajele Focus dedicate lui Al. Cistelecan (care conțin un interviu cu acesta realizat de Daniel Moșoiu, ca și texte critice de Traian Ștef și Andrei-Codrin Bucur) și Julia Szilagyi (cu un eseu al regretatei scriitoare și aprecieri critice de Balazs Imre Jozsef și Tompa Andrea; un expresiv poem de Andrea H. Hedeș și proză de Simona-Grazia Dima; cronici literare de Victor Cubleșan, Ion Pop, Viorel Mureșan, Gheorghe Glodeanu și Alexandru Ruja; Confluențe: Corto Maltese, două texte critice despre cartea lui Mircea Mihăieș sub semnătura lui Claudiu Gaiu și Radu Toderici; paginile In memoriam – Papa Francisc de Laszlo Alexandru; rubricile fixe susținute de Hanna Bota, Laura Poantă și Vlad Moldovan. Semnalarea de față sperăm că a convins cititorii să se oprească asupra acestui număr remarcabil din publicația clujeană. (Cronicar)
Noutăți editoriale
La Editura Polirom, în Colecția Fiction-Ltd, apare o carte așteptată, Căderea cortinei, de Mihai Zamfir. Eminentul critic și istoric literar îmbracă acum, încă o dată, haina prozatorului, care și ea îi vine atât de bine. Iată cum prezintă editura acest nou roman al său: „Prăbușirea comunismului nu a însemnat doar eliberare, ci și decăderea din drepturi a unor privilegiați. Portughezul Fernando și francezul Jean-Paul își trăiesc visul socialist în România anilor 70-80. Având ca fundal un București aflat în pragul schimbărilor politice majore de la finalul anilor ’80, Fernando încearcă să își găsească echilibrul între loialitatea față de trecutul său politic și realitățile dure ale prezentului. Pe măsură ce regimul comunist se năruie, dilema reîntoarcerii în Portugalia, acolo unde îl așteaptă soția și fiica lui, devine tot mai apăsătoare, timp în care Jean-Paul, profund dedicat cauzei, are o ieșire din scenă a cărei semnificație doar el pare să o intuiască.“ Țesătura epică se anunță promițătoare, interesantă. De citit!
Laura Poantă, colaboratoarea apreciată a revistei noastre, propune cititorilor volumul Anamneze. Medicină și alte arte, apărut la Editura Școala Ardeleană, care reunește texte dense publicate de-a lungul ultimilor ani în „România literară“, dar și în alte publicații din Cluj, ca „Steaua“, „Tribuna“, ori în volumele colective editate de Filiala clujeană a Uniunii Scriitorilor.
La Editura Libertatea din Pancevo apare un prețios volum antologic din lirica lui Vasko Popa, Grădina de fier, traducere și note de Simeon Lăzăreanu. Prefața e semnată de Cornel Ungureanu. Reproducem poemul Pe bulevard (amintire vieneză), care se numără printre cele scrise în limba română: „Sărut umbrele femeilor.// Până când voi fi pauza tristă/ Din conversația trecătorilor.// Salut tramvaiul cunoscut/ ce vine din cartierul meu.// Nicicând n-ai să-mi strângi pleoapele/ între palatele-ți îndepărtate!// – Ce facem, mergem, puiule?/ – Dragostea mea n-are franci/ dar dacă vrei bem două rumuri!// Și mașinile mă ocolesc.“
Un distins poet de limba română din Serbia, Ioan Baba, ne-a dăruit și el o recentă culegere de versuri intitulată Poeme hărăzite, care vede lumina tiparului la Editura Eubeea din Timișoara. Cartea apare cu un cuvânt însoțitor scris de Delia Muntean.
În fine, primim de la Editura Școala Ardeleană un impunător volum colectiv intitulat Vremea uitată. Eseiști ai Transilvaniei, gândit de Irina Petraș ca parte a proiectului cultural FestLit Cluj 2025. Cartea ne oferă întâlnirea cu 70 de autori, reprezentativi pentru această zonă literară importantă, iar textele lor sunt substanțiale. Cităm din micul text introductiv Eseul, o formă a neliniștii, semnat de Irina Petraș: „Orientarea reflecției asupra actului scrierii face din eseu mai mult decât o simplă expresie a unui eu gândind: «genul» devine și expresie a unui eu scriind; devine discurs-act, ce înregistrează, dincolo de experiența înțelegerii unor obiecte (precum nimicul, oboseala, boala, lectura unei cărți, a unei pânze etc.), experiența transcrierii acestei înțelegeri…“
Lectură plăcută! (Cronicar)