O revistă literară din Republica Moldova
O publicație care, din păcate, ajunge sporadic la noi este „Revista literară“. Tocmai difuzarea sa deficitară ne obligă să o pre zentăm cititorilor mai detaliat, prin câteva dintre datele carac teristice. Astfel, „Revista Literară“ este, așa cum e precizat chiar pe frontispiciul său, o publicație de literatură și dialog cultural care apare la Chișinău, fondată și editată de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii din Republica Moldova. De asemenea, e de specificat că „Revista Literară“ apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, iar la conducerea sa se află Teo Chiriac (redactor-șef) și Adrian Ciubotaru (redactor-șef adjunct). În numărul pe care l-am primit la redacție (nr. 1, 2025), acesta din urmă semnează editorialul Fenomenologia unui spirit, scris la despărțirea recentă de unul dintre scriitorii reprezentativi pentru literatura română de dincolo de Prut, Vladimir Beșleagă (1931 – 2025): „Vladimir Beșleagă a crezut, nestrămutat, în misiunea scriitorului. Literatura nu a fost niciodată pentru el «un capriciu, o ocupație gratuită sau un hobby», ci o datorie. Una indiscutabil civică, dar mai ales morală, căci cărțile se nasc dintr-o «necesitate existențială» a omului care vrea să dea glas suferinței sale, cunoașterii pe care o atinge, timpului pe care-l trăiește.“ Personalitatea scriitorului dispărut este evocată și în alte pagini ale revistei, prin extrase din scrierile sale și prin grupaje de fotografii. Teo Chiriac este prezent în sumar cu un eseu confesiv așezat sub titlul Vremuri și vremelnicii: „Analogia între starea lumii și starea mea îmi pare destul de relevantă. Cândva, în tinerețile mele nemuritoare, mă simțeam ca un medic imun la boală. Acum, călcând pragul senectuții, mă simt când în pielea cardiacului după un diagnostic ratat, când în mintea psihopatului după o eroare psihiatrică. Mai mult, uneori am senzația că sunt un cardiolog ce își așteaptă transplantul de inimă, alteori – că sunt psihiatrul ce are nevoie de tratament psihiatric.“ Din cuprinsul numărului semnalăm amplele comentarii critice semnate de Eugen Lungu, cu titlul Murgul în Crimeea (despre proza lui Ion Druță) și de Mircea V. Ciobanu, cu titlul Blancul întunecat al unui alineat (despre opera siberiană a lui Nicolai Costenco, Scrieri din gulag). Am reținut cronicile de carte semnate de Lucia Țurcanu, Nicolae Enciu și Smaranda Bratu-Elian. Un extins grupaj de poezie publică Adelina Labic-Lungu („În anii ’80, biserica din satul meu avea mereu ușa încuiată/ la chioșcul de pâine de vizavi stăteam la coadă ore întregi/ zile întregi sau poate toată viața// timpul nostru nu costa nimic/ copiii sovietici erau făcuți pentru a sta la cozi/ o dată pe zi se împărțea pâinea/ treizeci de copeici se strecurau dintr-o mână în alta…“), iar Val Butnaru propune cititorilor un fragment din romanul Insomnia, în curs de apariție. De remarcat că revista de la Chișinău găzduiește și texte literare aparținând unor scriitori ieșeni: proză de Nichita Danilov și istorie literară de Cassian Maria Spiridon. „Revista literară“ – o publicație care dă o imagine edificatoare privind starea literaturii de dincolo de Prut. (Cronicar)
Lumea în care trăim
Turcia este zguduită de protestele populației. La Istanbul, în week-end-ul trecut, s-a desfășurat un miting la care au participat peste două sute de mii de oameni. Protestatarii cer eliberarea lui Imamoglu, puternic oponent al lui Erdogan și primar al Istanbulului. Acesta a fost încarcerat sub false acuzații de corupție, pentru a fi împiedicat să candideze la alegerile prezidențiale. Între timp, și avocatul lui a fost arestat; de asemenea, în urma manifestațiilor, alte 2000 de persoane au fost reținute, între ele și un ziarist francez, acuzat de „terorism“ (!). l Trump a schimbat aberant, inacceptabil termenii acordului de exploatare a zăcămintelor rare ale Ucrainei. Dacă inițial era vorba despre o exploatare comună americano-ucraineană, iar profiturile urmau să fie împărțite, contribuind la reconstrucția țării distruse de război, acum cerințele locatarului de la Casa Albă sunt stupefiante. El nu mai consideră ajutorul dat anterior Ucrainei de către Statele Unite drept ceea ce a fost, adică ajutor, ci spune că a fost un împrumut pe care vrea să-l recupereze. Pretinde așadar Ucrainei să ramburseze tot „împrumutul“, cam o sută de miliarde de dolari a stabilit el, plus dobânda aferentă! Iar asta, fără ca acordul să conțină garanții de securitate pentru Ucraina din partea Satelor Unite. După cum se observă cu ușurință, acordul în actuala formă nu mai e un acord între state civilizate, ci pare mai degrabă un act samavolnic conceput de mintea unui negustor care vrea să-l tragă în piept pe partener. Oricum, sunt semne că Ucraina se află în război nu doar cu Rusia, ci, de câteva luni, și cu America! l La noi, un bărbat și-a găsit sfârșitul într-un mod crunt. I-a mărturisit femeii cu care avea o legătură că a economisit o sumă importantă de bani, cam 100.000 de euro. Aceasta, împreună cu doi complici, a pus la cale jefuirea nefericitului cetățean: cei doi l-au bătut pe bietul om (forțându-l să le spună PIN-ul cardului ca să pună mâna pe avere!) până când l-au băgat în mormânt. l Jeff Bezos va face o nuntă exorbitantă timp de trei zile la Veneția, cu sute de invitați faimoși ca Leonardo DiCaprio și chiar Donald Trump. „Asta e o pacoste!“, exclamă localnicii care știu că evenimentul le va bulversa orașul și așa sufocat de turiști. (Cronicar)
Revista literară Libris
O altă publi cație culturală pe care nu o vedem decât rar este „Revista literară Libris – Lecturi, tai fasuri, stări de spirit“. Revista apare la Brașov sub egida Uniunii Scrii torilor din Ro mânia. Redactor-șef este Adrian Lesenciuc, secondat de Laurențiu-Ciprian Tudor (se cretar de redacție). Publicația este foarte elegantă: e tipărită în format carte, în condiții grafice deosebite, la policromie, pe hârtie de calitate și cu o punere în pagină remarcabilă. Conținutul e pe măsura înfățișării: bogat, echilibrat, interesant. În numărul 1/ 27, 2025, secțiunea principală a revistei e dedicată dezbaterii cu tema Limba și literatura română în lume, din cadrul Festivalului Limba Română, organizat anual de Filiala USR din Brașov. Astfel, sunt de citit editorialul semnat Adrian Lesenciuc, precum și intervențiile prezentate la amintitul colocviu de Gabriel Chifu, Horia Gârbea, Constantin Urucu, Camelia Crăciun și Iulian Cătălui. Un alt capitol substanțial al revistei este dedicat centenarului poetei Nina Cassian. Semnează: Alice Năstase Buciuta, Cristina Bogdan și Adrian Lesenciuc. Alte texte de semnalat: eseul Paul Auster și imaginea metropolei americane în film de Alina Mușina; grupajele de poezii semnate de Andreea Iulia Scridon, Vlad Alui Gheorghe, Bogdan-Alexandru Petcu și Costel Stancu; interviul realizat de Laurențiu-Ciprian Tudor cu părintele Constantin Necula și cel realizat de Claudia Motea cu actrița Valentina Visarion; cronicile literare semnate de Adrian Lesenciuc (despre proza Ioanei Pârvulescu), Cristian Munteanu (despre volume de Adrian Popescu și Cristian Pătrășconiu), Ion Paler (despre un volum de Tatiana Niculescu), Rodica Bretin (despre proza lui Alex Maroiu), Laurențiu-Ciprian Tudor (despre o carte de Răzvan Bucuroiu); omagiul adus artistului plastic brașovean Ioan-Aron Țăroi (1959 -2024) – de menționat că întregul număr al revistei e ilustrat cu expresive reproduceri ale lucrărilor sale. Neîndoielnic, „Revista literară Libris“ oferă cititorilor săi un considerabil beneficiu cultural. (Cronicar)
Ana Blandiana – cetățean de onoare la Alba Iulia
În chiar ziua sa de naștere, pe 25 martie, Ana Blandiana a fost făcută cetățean de onoare al municipiului Alba Iulia, în urma unei hotărâri adoptate în toamna anului trecut de Consiliul Local, la solicitarea Filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România. „Se conferă titlul de cetățean de onoare al Municipiului Alba Iulia doamnei Otilia Valeria Rusan, cunoscută ca scriitor sub numele de Ana Blandiana, pentru întreaga activitate literară și artistică, precum și pentru prezența nelipsită de la manifestările culturale din municipiul Alba Iulia.“, a spus, cu ocazia ceremoniei de decernare, Gabriel Pleșa, primarul orașului. Cu aceeași ocazie, i s-a conferit, post-mortem, titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Alba-Iulia“ lui Romulus Rusan, pentru activitatea sa civică și literară. Ceremonia s-a desfășurat la Palatul Principilor. A doua zi, în incinta Universității „1 Decembrie 1918“, Ana Blandiana a participat la lansarea și dezbaterea Cărții Negre a Comunismului (coordonator: Stéphane Courtois). La acest eveniment, au mai vorbit despre carte Ioan Stanomir, Diana Câmpan și Cristian Pătrășconiu.
De menționat: în județul Alba există comuna Blandiana. Despre aceasta, într-un interviu acordat cu ani în urmă unui cotidian central, poeta a povestit: „ Pseudonimul mi l-am ales când aveam 17 ani. S-a născut în urma unui concurs între mai mulţi copii – toţi scriam versuri şi apoi ni le citeam. Am vrut să vedem cine-şi face cel mai grozav pseudonim. «Blandiana», care era numele satului mamei, mi-a plăcut mereu cum sună, ştiam că este numele unui castru roman, iar «Ana» este rimă. Am câştigat concursul, desigur. Apoi am trimis toţi poeziile la revista «Tribuna» din Cluj. Eu am semnat chiar cu pseudonimul câştigător. Una dintre ele chiar a fost publicată. M-am speriat! Mi se părea că am făcut ceva nelegal, scriind sub pseudonim. Am revenit cu o scrisoare la redacţie, în care le-am mărturisit numele real. A venit la mine, la Oradea, domnul Ion Maniţiu, care era redactor acolo şi care, aflând că tata este închis, a avut curajul să-mi spună: «Ai avut noroc, e mai bine ca numele tău să rămână aşa.» N-a fost un noroc prea mare, pentru că, după două poezii publicate, de la autorităţile din Oradea a fost trimisă o adresă către toate publicaţiile din ţară, care erau prevenite că «sub pseudonimul Ana Blandiana se ascunde fiica unui duşman al poporului». Interdicţia a durat patru ani şi a fost prima.“ (Cronicar)