Alte apariții editoriale
Am primit la redacție un tom interesant: Prolegomene la o istorie a diarismului românesc de Gheorghe Glodeanu. Apărut la Editura Eikon, volumul atrage atenția, la prima vedere, prin dimensiuni, 700 de pagini, format mare, dedicate jurnalelor intime românești sau, cu o terminologie echivalentă, dedicate diarismului românesc/ autoficțiunilor / egoficțiunilor. Apoi, la o privire mai atentă, studiul atrage atenția prin capacitatea de sinteză a autorului și prin pasiunea sa pentru literatura română. După un capitol introductiv care fixează reperele teoretice, nu mai puțin de 55 de autori se află în atenția exegetului, începând cu întemeietorii diarismului românesc din secolul al XIX-lea și până la jurnalele perioadei postdecembriste, realizându-se astfel o panoramă a „principalelor ipostaze pe care le-a cunoscut jurnalul intim românesc de-a lungul timpului“. Iată o scurtă precizare a lui Gheorghe Glodeanu privind această incursiune critică în fascinantul univers al jurnalelor intime: „Este vorba despre o direcție ce redescoperă nevoia de autenticitate de care erau animați marii prozatori interbelici, pentru care exprimarea sinceră, necenzurată, la persoana întâi singular a devenit sinonimă cu romanul modern. Nevoia de confesiune și libertate totală de exprimare reprezintă trăsături ce garantează atractivitatea acestei forme literare proteice.“ l Un alt studiu recent primit la redacție este Estetica existențială a lui Benjamin Fondane, semnat de Nina Vasile și apărut la Editura Pro Universitaria. Iată ce mărturisește autoarea despre proiectul său editorial: „Dedus din Falsul tratat de estetică publicat de Benjamin Fondane în 1938, conceptul de estetică existențială reprezintă inovația și originalitatea lucrării de față, atât ca demers teoretic asupra artei în general, cât și ca metodă de aplicare în cazul operelor. Astfel Estetica existențială a lui Benjamin Fondane nu este doar o simplă recuperare ca filosof al artei a lui Ben jamine Fondane în cul tura română, ci și o argu mentare a unei sur prinzătoare actualități a gândirii sale.“ l În fine, semnalăm două cărți, mai de mult apărute, ale unui re putat prozator, Bedros Hora sangian: Trotineta lui Edi – proze și povestiri dintr-o enciclopedie a armenilor (Editura Meteor Presss) și Laptopul lui Dr. Love (Editura Cortex). Ambele merită, desigur, să se afle în atenția cronicarilor literari. (Cronicar)
Alt rând de alegeri, aceeași poveste urâtă?
Ne aflăm în săptămâna de după respingerea candidaturii lui C.G. Curând se va încheia perioada de înscriere la BEC. Vom avea atunci tabloul complet al celor care aspiră la cea mai înaltă funcție în stat. Sigur, cu specificarea că e posibil să apară surprize: contestații urmate de invalidări. Dar și retrageri ale unora dintre prezidențiabili. Vom vedea.
Și vom vedea, desigur, cum va decurge noua campanie electorală. Iarăși, cu atacuri josnice, intoxicări și manipulări șocante, iarăși cu opțiuni aberante ale electoratului obținute prin operațiuni de influențare a votului desfășurate pe rețelele de socializare?
Oricum, credem că dacă am scăpat de pericolul numit Călin Georgescu, un pericol maxim pentru existența statului de drept bazat pe valorile democratice, nu înseamnă că am și înlăturat amenințarea. De ce considerăm asta? Să răspundem. Există o serie de premise de la care suntem obligați să pornim. Și anume, trebuie să admitem că este în desfășurare un război hibrid purtat în mediul online, dar și prin diversiuni clasice, manifestații violente ș.a. menite să destructureze statul român, folosindu-se ca masă de manevră zona extremistă internă. E un război purtat de Rusia împotriva țării noastre și, mai larg, împotriva statelor din Uniunea Europeană. De asemenea, trebuie să admitem că acest candidat, Călin Georgescu, a fost un produs de laborator al serviciilor specializate: așadar, un produs artificial, un produs fabricat, e adevărat, unul de succes electoral. Când a intrat în competiția prezidențială, el practic nu conta, nu era cunoscut, nu figura în sondaje, pentru ca în câteva săptămâni să atingă un prag de popularitate incredibil de mare.
Ei, și în aceste condiții, scoaterea din joc a candidatului pro-moscovit în chip evident nu înseamnă o încetare a atacului purtat de acea entitate statală ostilă. E de presupus că acel dușman, Rusia adică, va continua ofensiva, încercarea de imixtiune statală, tentativa de a stopa parcursul democratic și pro-occidental al țării. Și va continua în același mod, cu aceleași metode, sau poate chiar mai agresiv, înlocuind doar numele candidatului golemic. În loc de Georgescu va fi un alt nume scos ca un iepure din pălăria marelui scamator. De pildă, Simion, Gavrilă, Ponta, Șoșoacă, Pisaroglu (cu o fulminantă ascensiune de ultimă oră pe rețelele de socializare!). Oricare dintre ei sau altcineva poate fi alesul forței malefice, al păpușarului din umbră. Pare aceasta o variantă de neluat în seamă, ca exagerată? (G.C.)
Din sumar – Ex Ponto
Am reținut din sumarul nr. 3-4/ 2024 al revistei constăn țene „Ex Ponto“: editorialul cu titlul Cioburi din oglinzile memoriei de Ovidiu Dunăreanu; o evocare a lui Titi Damian semnată de Ion Roșioru; rubrica Un poet, un poem unde citim versuri de Dinu Flămând, Eugen Uricaru, Lucian Vasiliu, Lucian Alexiu și Viorel Dinescu; grupaje de poezii semnate de Liviu Ioan Stoiciu, Marius Chelaru, Daniela Andronache și Radu Chiorean; proză de Hanna Bota, Ernesto Mihăilescu și o nuvelă inedită de Pavel Chihaia; un eseu de Anastasia Dumitru și un debut în critica literară – Georgiana Ernestina Orzoi; cronici literare de Lăcrimioara Berechet (despre Farmecul vieților distruse – câteva reflecții despre ratare de Angelo Mitchievici) și Paul Aretzu (despre poezia lui Paul Sârbu); comentarii critice de Passionaria Stoicescu și Liviu Capșa; suplimentul „Tulcea literară“; traduceri literare; secțiunile Imagine (dedicată lucrărilor semnate de Loretta Lorincz Băluță), Muzică (unde este marcat centenarul compozitorului Dragoș Alexandrescu), Istorie (cu contribuții de Valentin Ciorbea și Marian Moșneagu), Arheologie (despre „un platou bizantin cu reprezentarea lui Dionysos descoperit la Tomis“) și Constanța în pagini de arhivă unde semnează Constantin Cheramidoglu. „Ex Ponto“ este o revistă de cultură de tip magazin, care își îndeplinește rostul asumat, acela de a fi o publicație ce are în centul atenției cultura din spațiul dobrogean. (Cronicar)
Doi tineri poeți în corespondență, în anii ’80
Dosarul din numărul 2 al revistei „Apostrof“, prezentat de Ioan Cristescu, este dedicat dialogului epistolar dintre doi reprezentanți de frunte ai generației ’80, Traian T. Coșovei și Alexandru Mușina. Iată ce-i scria autorul Ninsorii electrice prietenului său brașovean, acum aproape o jumătate de veac (timpul zboară!): „Dragă Sandu, iată-mă pregătit să reîncep seria de epistole către tine… Cu toate că ne-am văzut la cenaclu săptămîna trecută (unde – fie vorba între noi, totul a fost extrem de dezamăgitor), încerc să-ți spun puținele (foarte) noutăți de prin București. În primul rând află că a apărut „Convingeri Comuniste“, al cărei șpalt l-ai primit (sper) de la Liliana chiar în seara Cenacului. Eu ți-am oprit un exemplar din revistă – pentru orice eventualitate – pe care ți-l trimit într-un plic separat. Sper să-l primești cu bine. În rest sunt puține noutăți. Ți-am dus și ție și lui Florin câteva poezii la AMFITEATRU. Le-am dat lui Buduca pentru că el se ocupă în ultima vreme de poezie. Am aflat că numărul următor îl face Dinu Flămând. Sper să apară cîte ceva fiindcă am dat și eu cîteva texte. Madi și Doru Mareș au citit la Amfiteatru și ăia s-au purtat foarte nasol cu ei. Dacă chestiunea se repetă ar trebui să trecem la represalii. Pe Mircea Cărtărescu îl citează revista „Săptămîna“. Asta după ce Ciachir mă face pe mine praf într-o cronică apărută cu două săptămîni înainte; de fapt cred că sînt tot niște atacuri indirecte împotriva lui Manolescu. Tare sînt curios să-mi spui cum ți s-au părut clujenii care au venit la noi la Cenaclu… Mie, personal, mi s-au părut destul de slăbuți, deși Mureșan și Marta Petreu sînt excelenți… Cred că n-au fost în formă sau naiba știe ce a fost cu ei în seara cînd au citit.“ Ce tineri și plini de elan se dovedesc a fi fost pe vremea acelui schimb de scrisori cei doi minunați poeți, iar astăzi, din nefericire, ambii sunt doar capitole de istorie literară! (Cronicar)
Revoluționare armence
Expoziția „Revoluționare – Femei armene care au schimbat lumea“ – care e deschisă publicului între 9 și 30 martie la Centrul Cultural Armean – „aduce în prim-plan poveștile unor femei extraordinare care au influențat istoria prin curaj, talent, inteligență și determinare. De la pionieri în știință și artă la luptătoare pentru drepturile omului și eroine ale rezistenței, expoziția explorează contribuțiile esențiale ale femeilor armene la cultura și societatea globală“. Persoanjele principale ale acestei expoziții – cu portrete stilizate de Maretta Aivazian, o artistă armeană din diaspora, stabilită în prezent în Armenia – sunt: Jeni Acterian, Ana Aslan, Anda Călugăreanu, Henriette Cihoschi, Nutzi Acontz, Aurora Mardiganian, Silva Kaputikyan, Diana Abgar, Elbis Gesaratsian, Mariam și Eranuhi Aslamazyan, Gohar Vartanian și Zabel Yesayan. Expoziția – care pune în lumină nu doar realizările individuale ale acestor femei, ci și impactul lor asupra generațiilor ulterioare – este organizată de Uniunea Armenilor din România prin Centrul Cultural Armean din București, în parteneriat cu Ambasada Republicii Armenia în România.