Editoriale din revistele literare
În „Viața Românească“ nr 2/ 2025, Nicolae Prelipceanu se întreabă „oare mor cuvintele?“ și răspunde într-un text plin de miez: „De cât se bat cu pumnii în piept profitorii vorbelor goale că iubesc poporul, ba chiar și patria, ajungi să te temi să mai folosești aceste vorbe, nevi novate la origine, ca nu cumva să fii luat drept unul de-al celor care le abuzează până le ucid. În procesul rapid al Ceau șeștilor, împricinatul invo ca poporul, care ar fi singurul căruia îi permite să-l judece (mă rog, și «Marea Adunare Națională»), iar ieri alaltăieri, un candidat halucinant la președinție, pretins democrat, voia și el să vorbească numai cu poporul. Dar, ca și Nenea Anghelache, poporul, «cuminte, n-a vrut să răspunză». Nu de alta, însă vorba asta se cam uzase și agoniza.“ Tot o întrebare și răspunsul aferent constituie subiectul editorialului semnat de Ovidiu Pecican, în revista „Steaua“ nr. 1/ 2025: scriitorul clujean e preocupat „de ce refuză românii să se considere pe ei înșiși un popor slav?“ și are asupra acestei chestiuni un punct de vedere demn de a fi reținut: „Nu prea găsesc decât un răspuns: românii au un instinct profund al libertății personale și comunitare, iar cine a încercat o dată să le pună juvățul – mai ales dacă efemer a și părut că izbutește – , acela se poate pe urmă declara și frate cu ei, că de înșelat nu-i va înșela. Românilor le place să fie români și din românitatea lor nu-i scoți nici cu miere, nici cu biciul. Ceea ce nu poate fi decât firesc.“ Înclinăm să-i dăm dreptate lui Ovidiu Pecican. (Cronicar)
Proiectele culturale ale Uniunii Scriitorilor
Uniunea Scriitorilor a creat și organizează, an de an, prin parteneriate cu diverse entități instituționale, un număr important de proiecte culturale naționale, originale, bine definite și care acoperă majoritatea palierelor pe care se manifestă activitatea literară. E util să le reamintim. Cum deja revista noastră a scris, două dintre cele mai valoroase premii literare românești, Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu“ și Premiul Național de Proză „Ion Creangă“ și-au desemnat deja meritorii laureați, în ceremonii desfășurate la Botoșani și, respectiv, la Târgu-Neamț. De menționat că a demarat și proiectul Scriitorii Anului, care se întinde pe cuprinsul unui an întreg (noiembrie 2024 – octombrie 2025), iar juriul a nominalizat Scriitorii Lunilor noiembrie, decembrie și ianuarie. Odată cu venirea primăverii, a început pregătirea pentru proximele programe literare. La sfârșitul lunii aprilie, la Oltenița, va avea loc a doua ediție a Colocviului Editurilor de Literatură Actuală Română (CELAR) și organizatorii (responsabilul principal – Liviu Capșa) sunt în curs de a lansa invitațiile către editurile participante. La Săvârșin, în perioada 7-8 mai, se va desfășura cea de-a VIII-a ediție a Colocviului Național al Revistelor de Cultură (coordonator – Vasile Dan, președintele Filialei Arad a USR). Iar la Alba Iulia, în ziua de 9 mai, se va decerna Premiul Național de Poezie „Lucian Blaga“ pentru Opera Omnia. În urma unui sondaj la care au luat parte 14 critici literari din toată țara, au fost nominalizați cei șapte poeți din care se va alege laureatul celei de-a IX-a ediții. Ca o noutate, tot la Alba Iulia, în aceeași zi, se va derula și prima ediție a Galei Poeziei Tinere. Organizarea ambelor evenimente îi revine Filialei Alba a USR (președinte – Corneliu Nistea). De asemenea, în perioada 11-18 mai, la Iași, va avea loc o manifestare literară de tradiție, Festivalul Internațional de Literatură „Poezia la Iași“. Tot în luna mai, își vor stabili laureații alte două premii literare naționale: Premiul Național „Tudor Arghezi“ (la Târgu-Jiu și Târgu-Cărbunești, pentru poezie, critică literară și pentru un poet din străinătate) și Premiul Național „Garabet Ibrăileanu“ (e o dublă distincție pentru critică literară, atât Opera Omnia, cât și pentru un tânăr critic literar, care se acordă într-o festivitate ce are loc la Roman ). Vor urma, în luna iunie, Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor pentru volume apărute în anul 2024, la București, Festivalul Național FestLit, la Cluj, și o nouă ediție a unui proiect literar foarte apreciat, Turnirul de Poezie. Sunt consemnate aici numai manifestările culturale din prima jumătate a anului. Cum se vede, este un adevărat maraton literar care va cuprinde și în acest an numeroase evenimente culturale remarcabile, prin care Uniunea Scriitorilor se străduiește să susțină cultura scrisă, literatura vie românească. (Cronicar)
Tsunami serial
Dacă rămâi conectat la știrile cu care ne bombardează media, atunci ai certitudinea că, în loc să se atenueze, cum ai spera, criza din țară și criza planetară se adâncesc. Când tocmai credeai că s-a rezolvat o problemă, te lovești de alta și mai spinoasă. Din lac în puț, iar și iar. Dacă te iei după televizor, lumea pare s-o fi luat razna. Parcă am trăi un fel de tsunami serial. De la Casa Albă mesajele contradictorii, deconcertante se țin lanț: președintele american se ceartă cu cel mai apropiat prieten, Canada, îi declară război economic și se burzuluiește amenințător la aliatul tradițional, Uniunea Europeană, în schimb se arată binevoitor și vorbește la unison cu Moscova, într-o alianță împotriva firii. De asemenea, tot dumnealui consideră victima vinovată de declanșarea invaziei asupra ei, e vorba de Ucraina, retrage sprijinul militar și informațional pentru Kiev, îl numește dictator pe Zelenski, care a luptat și a rezistat eroic ca să-și apere țara atacată, și dă semne că lucrează la înlocuirea acestuia cu un om de paie agreat de Putin, adevăratul agresor, adevăratul dictator. Cât despre informațiile eronate pe care le transmite repetat liderul de la Casa Albă, deși i s-a atras atenția că sunt neadevăruri, ce să mai vorbim! Exemple sunt destule. Astfel, repetă imperturbabil că UE a dat Ucrainei doar 100 de miliarde de euro pe care și i-a recuperat, pe când America a contribuit cu suma enormă de 350 de miliarde nereturnată – ceea ce nu se verifică. Sau e convins, și o spune răspicat, că europenii, parteneri NATO, n-ar sări în ajutorul SUA, prin activarea Articolului 5, dacă ar fi cazul, când situația reală este exact pe dos: singura oară când a fost activat acest articol din tratatul NATO a fost chiar la solicitarea Statelor Unite, după atentatele de la 11 septembrie, și toate statele europene au venit fără ezitare alături de America.
Iar la noi, nebunia cunoaște noi și noi episoade de neimaginat. Am aflat că exista o conspirație, sub coordonarea Moscovei, care pregătea o lovitură de stat: se urmărea răsturnarea guvernului, schimbarea denumirii țării în Geția sau Republica Populară Română, ieșirea din NATO și din UE, schimbarea Constituției, înlocuirea Patriarhului, urmate de demolarea („raderea“) instituțiilor fundamentale ale statului și de arestări, iar apoi totul se încheia cu predarea țării, pe de-a-ntregul, în mâna lungă a Moscovei.
Și același candidat care ne năucește cu aberațiile sale, Călin Georgescu (aflat în legătură cu acest grup conspiraționist-militar!), declară senin că nu avem nevoie de fondurile de la Uniunea Europeană, căci noi îl avem pe Dumnezeu.
În primul rând, un lucru este stupefiant: cum cineva care susține asemenea bazaconii îi poate fascina pe atât de mulți dintre conaționali?! Și cât de mulți sunt cei prostiți de el? Ne vom convinge după alegerile din mai: vom vedea atunci dacă numărul mutanților (vai, școala, școala slabă!) îl depășește, în nația aceasta, pe cel al oamenilor raționali. (Cronicar)
P.-S.: Evident, nota aceasta este scrisă înainte de invalidarea candidaturii lui C.G. de către BEC.
Justiția Memoriei și războiul din Ucraina
Ediția din luna februarie a acestui an a conferințelor „Justiția Memoriei“ – coordonate de Cristian Pătrășconiu și organizate de Fundația Academia Civică și de Fundația Spandugino – a marcat împlinirea a trei ani de război declanșat de invadarea Ucrainei de către Rusia. Conferențiar a fost Armand Goșu – probabil cea mai importantă și mai influentă voce a societății civile în chestiunea istoriei recente a Rusiei. „Cel mai important eveniment, prin consecințele sale, a fost rezultatul alegerilor americane. Victoria lui Donald Trump oferă lui Putin o șansă nesperată de a obține o pace victorioasă, dacă n-a reușit să înfrângă Ucraina pe câmpul de luptă. Următoarele săptămâni și luni vor fi decisive nu doar pentru viitorul Ucrainei, ci și pentru întreaga Europă. Dacă Trump pune presiune pe Zelenski ca să accepte condiții de pace defavorabile și nu acordă garanții de securitate Ucrainei, aceasta va intra în curând sub controlul Rusiei, al cărei apetit va crește și mai tare.“, a spus, în conferința sa, Armand Goșu“. Îngrijorătoare perspectivă, parțial confirmată de evenimentele care au loc, în cascadă, în aceste zile. Îngrijorătoare și pentru țara noastră! (Cronicar)
Mircea Cărtărescu – în cărți pentru International Booker Prize
Romanul Solenoid, de Mircea Cărtărescu, tradus în limba engleză de Sean Cotter, se regăsește printre volumele selectate pe lista lungă a prestigiosului International Booker Prize, potrivit anunțului făcut marți de organizatori. Mircea Cărtărescu este primul scriitor român care a fost nominalizat la acest prestigios premiu. Este o „listă neconvențională“ a nominalizaților de anul acesta, așa cum a subliniat deja presa – sunt 13 nominalizați (din 154 de titluri trimise spre examinare juriului), cu toții aflați în premieră pe această listă. Scriitorul Max Porter, președintele juriului, speră ca volumele de pe această listă lungă „neconvențională“ să „entuziasmeze“ publicul: „Sunt cărți care vorbesc despre agonia familiei, a locului de muncă sau a politicii naționale de stat, despre secretul aproape spiritual al prieteniei, arhitectura interioară a sentimentului erotic, banalitatea capitalismului și mobilizarea credinței.“, a spus acesta. Ediția din 2025 a premiului a fost deschisă operelor de ficțiune de mari dimensiuni, precum și colecțiilor de povestiri traduse în engleză și publicate în Regatul Unit și Irlanda, în perioada 1 mai 2024 – 30 aprilie 2025. International Booker Prize valorează 50.000 de lire sterline, sumă care se împarte în mod egal între scriitor și traducător. Lista scurtă, pe care vor fi incluse șase titluri, va fi anunțată pe 8 aprilie, iar numele câștigătorului va fi dezvăluit în cadrul unei ceremonii desfășurate la Muzeul Tate Modern din Londra, pe 20 mai. (Cronicar)