Noutăți de la Editura Cartea Românească
Editura Cartea Românească ne-a trimis la redacție cele mai recente titluri ale sale. Le semnalăm cu interes. Astfel, în colecția Cartea Românească de Poezie, apare un volum de Nora Iuga, intitulat șopârla din groapa comună. În loc să folosească o referință critică, editura a ales să-l prezinte cititorilor prin câteva versuri ale autoarei: „fiecare dimineață începe/ cu o poezie foarte frumoasă/ într-un oraș în care scaunele/ povestesc ce au făcut peste noapte…“ l O surpriză plăcută este debutul poetic, prin volumul Văduva plătește dublu, al unei scriitoare care s-a afirmat în critica literară, Gabriela Gheorghișor. Culegerea ei de versuri este prezentată elogios de Vasile Spiridon și Mircea Mihăieș, cel care afirmă: „o poetă cu o voce de o forță a sugestiei ieșită din comun“. l O altă apariție editorială remarcabilă, din aceeași colecție, Cartea Românească de Poezie, este volumul postum Lumină de lampă, al regretatului poet optzecist Liviu Georgescu, care se stabilise în Statele Unite. Gellu Dorian, scriitorul care i-a fost prieten apropiat, scrie despre Liviu Georgescu: „…datoria noastră este aceea de a-i păstra vie nu numai memoria, ci și poezia, una de o singularitate evidentă“. l Și colecția Cartea Românească de Proză propune două titluri noi: Lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel, de Lucian P. Petrescu, prezentat de Mircea Mihăieș („Două tipuri de sensibilitate își dau mâna la confecționarea identității cărții de față: una scormonitoare și deschisă spre fantastic și improbabil, caracteristică lui Borges, și cealaltă, îmblânzind exotismul și turnându-l în tipar conversațional, ilustrat de povestirile lui Joseph Conrad…“); și celălalt volum – Christine, de Cosmin Andrei Tudor, prezentat de Savu Popa și Horia Gârbea, care notează: „Romancierul este ingenios, personajele au vârsta autorului și o prospețime a mișcărilor și a dialogului pe măsură…“. Lectură plăcută! P.-S.: O observație de cititor interesat de succesul la public al volumelor de la Cartea Românească: copertele! Copertele tuturor acestor apariții editoriale sunt monotone și neatractive: o schimbare ar fi binevenită. (Cronicar)
Reviste literare: Euphorion
Am citit cu plăcere revista sibiană Euphorion, fondată în anul 1990 de Uniunea Scriitorilor din România. Numărul 4/ 2024, primit la redacție, marchează cei 35 de ani de apariție neîntreruptă a acestei publicații literare, care se dovedește una valoroasă prin conținut și elegantă prin condițiile grafice în care e tipărită. Din sumarul bogat am selectat mai multe contribuții: editorialul scris de Dumitru Chioaru; Dosarul Euphorion – 35 (unde semnează Iulian Boldea, Rodica Grigore, Corina Gruber, Valentin Mureșan, Savu Popa și Mihai Posada); grupajul dedicat lui Iustin Panța, care ar fi împlinit 60 de ani, cu texte de Angela Moga, Emil Cătălin Neghină, Ioan Radu Văcărescu, Radu Țurcanu, Alexandru Uiuiu și Joachim Wittstock (prezent cu traduceri din poezia lui Iustin Panța); putem citi poezie de Ioana Ieronim, Daniel Lăcătuș, Iulia Pietraru, Mihai Posada, Decebal Toderiță și Gheorghe Vidican, proză de Adrian Alui Gheorghe și Ioan Radu Văcărescu, dar și rubrici de critică literară sub semnătura lui Al. Cistelecan, Savu Popa, Mihai Posada, Dumitru Chioaru, Rodica Grigore, Ion Dur, Anca Sârghie; sunt de reținut și paginile de eseuri (de Dorin Ștefănescu și Noemina Cîmpean), de traduceri (autor Adrian Vasiliu, din lirica lui Luis de Camões), ca și cronica de artă (autor Valentin Mureșan). Se cuvine să menționăm echipa redacțională prin eforturile căreia, în pofida atâtor obstacole, acest prețios proiect cultural a fost ținut în viață timp de 35 de ani: Dumitru Chioaru (redactor-șef), Emil Cătălin Neghină, Savu Popa, Ioan Radu Văcărescu, Joachim Wittstock, – redactorii, Bogdan Federac – secretar de reacție. Ne exprimăm prețuirea și solidaritatea cu colegii sibieni și îi urăm viață lungă revistei Euphorion. (Cronicar)
Viața noastră cea de toate zilele în limba engleză
În luna decembrie a anului trecut a apărut – de data aceasta în format necartonat, mai accesibil pentru cititori – ediția în limba engleză a cărții Viața noastră cea de toate zilele de Sanda Golopenția. Cartea – tradusă de Lidia Bradley – a fost publicată sub titlul Surveillance and Memory: Our Daily Lives. O primă ediție în engleză a cărții a văzut lumina tiparului în anul 2019. Volumul Sandei Golopenția a fost publicat în 2009 în limba română, la Editura Curtea Veche; de asemenea, el a fost reeditat în 2023 la Editura Spandugino și, tot în luna decembrie a anului 2024, a fost laureat al Premiului PEN pentru memorialistică, alături de cartea Anei Blandiana Mai mult ca trecutul. „Viața noastră cea de toate zilele nu neo cunoaștem. Ne trezim, mâncăm, lucrăm, vorbim cu prieteni și cu necunoscuți, scriem, citim, ne plimbăm, cumpărăm – toate se învălmășesc într-o mulțime amorfă de gesturi căreia nici măcar opoziția dintre timpul liber și timpul datorat slujbei nu ajunge să-i dea contur. Trăim opac. Din când în când, cu trecerea anilor, un gest, un miros, un sunet, întâlnirea cu cineva, o fotografie ne aduc în minte câte un fragment din ce a fost. Ne oprim, revedem episodul, brodăm vag în jurul timpului pierdut și revenim apoi la viața fără memorie. Iată însă că, în cazul meu, o instituție de stat, Securitatea, a consemnat cu acribie mecanicistă fața exterioară a vieților noastre – mișcări, cumpărături, întâlniri, convorbiri telefonice, discuții la restaurant sau pe stradă. În cartea de față, notele de supraveghere și cele informative asigură reașezarea în timp a unor amintiri pe care nu le mai datam de multă vreme“, scrie autoarea cărții. (Cronicar)
Cernăuți-București – Rădăuți –Chișinău: Mesager bucovinean
Bogată în conținut, cu o ținută grafică sobră și elegantă, revista „Mesager bucovinean“ propune, o dată la trei luni, spre informare și dezbatere publică o sumă de articole și documente care dau seama de condiția actuală a românilor din Bucovina și, de asemenea, de patrimoniul de memorie al acestei comunități cu o istorie venerabilă. Revista este editată de Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina,în parteneriat cu Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi“ din Cernăuți și Asociația Social-culturală „Bucovina“ din Chișinău. Revista „Mesager bucovinean“ e finanțată de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și e condusă de Liviu-George Maha (director) și de Ștefan Hostiuc (redactor-șef); directorul onorific al publicației este scriitorul Arcadie Suceveanu. Într-una din edițiile din 2024 al acestui interesant trimestrial, Ștefan Hostiuc notează: „În urmă cu trei decenii și jumătate, în ziua de 28 mai 1989, la Cernăuți lua ființă prima organizație non-guvernamentală românească din Ucraina, Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu“, care dădea startul unei tumultuoase mișcări asociaționiste, constituind punctul de pornire al societății civile a românilor, cu notabile rezultate în apărarea comunității românești de pericolul deznaționalizării. Astăzi în cele trei regiuni cu populație românească din Ucraina – Cernăuți, Odesa, Transcarpatia – există peste patruzeci de asociații românești. Primele, precum Societatea „Mihai Eminescu“ din regiunea Cernăuți, Asociația „George Coșbuc“ din regiunea Transcarpatică sau Asociația național-culturală moldovenească (română) din regiunea Odesa au fost concepute ca organizații menite să reprezinte comunitățile românești din re giunile respective. ONG-urile care le-au urmat au fost concepute pe do menii de activitate (învă țământ, artă populară, cerce tare, muzică, politică, mass media, în veș nicirea memo riei înaintașilor, sport etc.), pe grupuri sociale (tineret, doamne române etc.) sau pe zone etnografice (valea Prutului, valea Siretului, valea Tisei, Valul lui Traian etc.). Cele mai multe asociații românești sunt în regiunea Cernăuți. În celelalte două regiuni de frontieră cu populație română compactă, deși comunitățile diferă ca mărime, numărul asociațiilor românești este cam același“. Detalii despre această publicație pot fi consultate și pe internet, la această adresă: https://www.sclrb.ro/ category/mesager-bucovinean/. (Cronicar)
Gala Națională
SCRIITORII ANULUI
Juriul celei de-a zecea ediții a Galei Naționale „Scriitorii Anului”, alcătuit din Varujan Vosganian – președinte, Gabriela Gheorghișor, Ioan Holban, Mircea Mihăieș, Angelo Mitchievici, Irina Petraș, Vasile Spiridon – membri, a ales, prin vot:
– Scriitorul lunii noiembrie 2024: Ovidiu Genaru, la împlinirea a 90 de ani și pentru volumul Cartea unui nonagenar (Editura Junimea);
– Scriitorul lunii decembrie 2024: Bogdan-Alexandru Stănescu, pentru volumul Soarele negru (Editura Trei);
– Scriitorul lunii ianuarie 2025: Ion Mureșan, la împlinirea a 70 de ani și pentru antologia Poeme (Editura Școala Ardeleană).
Gala Națională „Scriitorii Anului“ este un proiect al Uniunii Scriitorilor din România, sub egida Primăriei Munici piului Iași (primar: Mihai Chirica) și în organizarea Casei de Cultură „Mihai Ursachi“ (director: Adi Cristi).